Dacă nu vrei să citești până la capăt, ia-o pe scurtătură: legislația națională, existentă încă din 2013, nu permite ca un produs tradițional să primească atestat pe bază de insecte, larve, făină de insecte.  Demonstrația, în continuare. Reboot.

Insecte. Insecte? Insectele și produsele tradiționale?  De ce le place unora să risipească resursele publice naționale dar și atenția publicului cu subiecte derizorii?

De ce ar încerca cineva să obțină atestat de produs tradițional pentru un produs alimentar pe bază de insecte, larve, făină de insecte? De ce nu ar plasa pur și simplu produsul pe piață?

Unora le place hazul.

Unora le place birocrația (care nu întotdeauna salvează România!). Birocrația este ca un revelator care arată că etatismul este la mare preț (etatismul cu orice preț).

Iar unora le place să facă pe eroii, dar nu în război. Ci în arena publică, acolo unde este nevoie de energie irosită în van, dar bună pentru a stimula jurnalele de știri cu evenimente care se întâmplă brusc și permanent.

Avem așadar o întâmplare cu un prim-ministru al Guvernului României, șef de partid, care împreună cu președintele Senatului, și acesta șef de partid, au născocit cu mai mult timp în urmă (vezi aici demersul legislativ) un proiect de lege straniu, privind folosirea insectelor și pulberilor din insecte în alimente.

De ce straniu? Alimentele noi sunt una, alimentele atestate produs tradițional sunt alta.

Novel food – alimente noi

Cadrul legislativ european. Noi, nefiind italieni, care au cu ce, au patrimoniu culinar solid, apropo de abordarea lor privind „carnea sintetică”, avem parte de un instrument comunitar – deci pe banii Uniunii Europene – de tratare a alimentelor inovatoare. Care alimente inovatoare sunt numite novel food. Sau alimente noi.

Din 2015 a fost adoptat un regulament al Uniunii Europene (trecut prin tot parcursul legislativ – Parlamentul European, Consiliu, ș.c.l.) cu privire la cum anume sunt tratate alimentele noi.

Regulamentul este REGULAMENTUL (UE) 2015/2283 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 25 noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei. Sursa aici LINK

În baza acestui regulament, cu reguli, care se aplică ca atare și în România, Comisia Europeană, prin EFSA, analizează cererile privind punerea pe piață a alimentelor noi.

Avem așadar un cadru european, ceea ce înseamnă că este același pentru orice stat membru, că se aplică de către toate statele membre, că are efecte în ce privește unul din principiile fondatoare ale Tratatelor, și anume piața liberă accesul la piața internă, adică libera circulație a mărfurilor. Deci avem un cadru cu reguli ale jocului.

Alphitobius diaperinus, buffalo worms

Cele mai recente evoluții ale acestei politici sunt din ianuarie 2023, aici SURSA, citat:

Legea propusă de câțiva social-democrații români are și multe prevederi țin de alte Regulamente europene, precum cel etichetarea, etc.

Ideea că se poate reglementa la nivel național ceea ce ține de un Regulament european, care este obligatoriu, pe un subiect marginal, neimportant social, împins pe agenda legislativă în dauna altor subiecte, pare bizară.

Insectele și făina din insecte

Și ajungem în prezent, în 2023 suntem în situația în care, la 7 ani de la adoptarea Regulamentului european, a se vedea mai sus, un stat membru, recte România, se „ridică” și declară că adoptă o lege națională. Desigur pentru că poate. Dar nu înseamnă și că schimbă ceva. A se vedea mai jos.

Legislația națională privind produsele tradiționale

Produsele tradiționale nu sunt alimente noi. Este bine de menționat.

Conform Agerpres.ro „Senatul a adoptat marţi (n.m. 5 septembrie 2023), în plen, propunerea legislativă privind utilizarea insectelor în produsele alimentare şi comercializarea acestor produse în România, operatorilor economici interzicându-li-se includerea noilor alimente în prepararea produselor prevăzute în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Registrul Naţional al Reţetelor Consacrate.”

Autoritatea care decide ce sunt alimentele tradiționale și care acordă atestat produs tradițional este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.) prin Direcția Generală pentru Politici în Industria Alimentară și Comerț, descentralizat, prin direcțiile pentru agricultură, la nivel de județ.

Cum adecide? Păi din anul 2013, deci încă de acum 10 ani, a organizat procesul de atestare a produselor tradiționale, înainte de Regulamentul menționat mai înainte. De acum 10 ani. 

Cadrul de reglementare este dat de M.A.D.R prin Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiționale, cu modificările și completările ulterioare . 

Ordinul stabilește în mod explicit ce și cum anume primește un produs alimentar atestat ca produs tradițional.

Prevederile ordinului menționat, care susține o politică veche din prin 2004, cu experiență, cazuistică, acumulată în aproape 19 ani, nu are avea cum să permită atestarea produsului tradiționale decât prin încălcarea legislației menționate.

O prevedere este cea privind materia primă. Insectele, larvele, făina de insecte nu se califică ca materie primă locală, orice și oricum ai încerca. Atestatul se obține pe baza unui dosar, cu o descriere de proces tehnologic.

În plus nu se poate atesta un aliment nou, ca urmare a aplicării unei inovații tehnologice.

Opinia mea este că legislația națională, prin acest Ordin, permite respingerea oricărui dosar de așa-zis produs tradițional, pe baza căruia s-ar încerca obținerea atestării ca produs tradițional, folosindu-se insecte, făină de insecte, larve. Dar cine are încerca așa ceva și de ce?

Rețete consacrate

Nu mai intru în detalii foarte amănunțite în ce privește produsele care pot primi atestat pentru că sunt fabricate conform unei Rețete Consacrate. 

Menționez că și pentru acest tip de atestare există un Ordin al M.A.D.R., un cadru organizatoric specific.

M.A.D.R. – D.G.P.I.A.C. este organizatorul unui proces care implică obligatoriu, producători din industria alimentară, pe ramuri ale industriei alimentare. Doar împreună cu aceștia se hotărăște care sunt rețetele consacrate, se adopă caiete de sarcini privind procesul tehnologic, etc.

Condiția obligatorie este ca rețetele consacrate să fie mai vechi de anul 1974, numai așa poste fi adoptată o rețetă ca fiind conscrată. Și pe baza acelei rețete cineva, un producător, poate să pună pe piață un produs, dacă respecta rețeta,mai veche de 1974, adoptată de minister și grupul industrial.

Rețeta conscrată este un mecanism de recuperare a patrimoniului alimentar din timpul socialismului, din anii ’70 ai secolului XX. Rețeta conscrată este numele unei scheme de marketing public.

Câștigul electoral

Dacă ai ajuns până la acest punct al textului, dacă am fost suficient de coerent, poate s-a înțeles: nu mă „omor” după făina de insecte sau chiar insecte ]n alimente noi.

Dar consecvența și coerența se aleg cu „capul spart” când politicienii au marotele lor – să câștige voturi cu orice preț.

Pentru că nu toți alegătorii au timp să citească ce am descris mai înainte ca să înțeleagă că au fost păcăliți – nu de mine, ci de cei ce i-au amețit cu subiecte derizorii. Adică li s-a luat din timpul liber și mintea limpede, pentru „cai verzi pe pereți”. Adică insecte?