Delirul public privind bujorul românesc, varianta populistă, este fascinant, ca fenomen. Chiar și la doi ani după adoptarea și promulgarea unei legi, LEGE nr. 285 din 26 octombrie 2022 privind declararea bujorului ca floare națională a României, realizezi că pseudoștiința este o abordare cu o putere remarcabilă, când este susținută de mândrie neoașă. Și are o desoebită putere de atracție sau capacitate de a genera aderență mai ales când este vorba de aberații. Despre „bulgărele de zăpadă” bazat pe inepții au scris alții cărți de valoare tratând psihologia populară. Argumentez în continuare, că mă bazez pe ceva.

Ab initio

Paeonia peregrina Mill. var. romanica este denumirea în limba latină a varietății/speciei de bujor ce crește în România în anumite arii geografice, protejate. Sursa identifică clar și corect, varietatea în denumire, var. romanica (așa cum se procedează de către oamenii de știință) , este Wikipedia aici LINK 

Bujorii fac parte din genul Paeoniaceae, familia Paeonia. Din această familie fac parte circa 33 de tipuri de plante ce pot fi numite generic, popular, bujori. O personă nespecializată, când are în față plantele într-o vază, la grădină, plante care seamană cu bujorii, le indică oarecum corect drept bujori.

Dar specia? Reținem deci, Paeonia peregrina Mill. var. romanica. Ca specie.

De ce eu?

Punctul meu de vedere se bazează pe specializarea mea non-formală, dar practică, în domeniul indicațiilor geografice, specialităților tradiționale garantate, care implică cunoștințe despre diferențierea produselor alimentare artizanale, materii prime și ingrediente, deci specific. Și am mai căpătat cunoștințe despre domeniul natural, lucrând trei ani ca specialist comunicare pentru proiectul Managementul integral al Podișului Nord Dobrogean, finanțat din POIM 2016-2020. Mai ales în acest al doilea proiect, am periat și filtrat, am construit instrumente și am citit mult despre flora și faună, am interacționat și învățat de la specialiștii din proiect, naturaliști, biologi.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Bujorul nu este prezent doar pe acolo nu se scrie presa. De exemplu. În Podișul Nord Dobrogean este specie de interes conservativ în: rezervația naturală Beidaud, rezervația naturală Fântâna Mare, rezervația naturală Valea Oilor, rezervația naturală Vârful Secaru, rezervația naturală Dealul Bujorului, rezervația naturală Babadag – Codru, rezervația naturală Uspenia, rezervația naturală Valea Mahomencea.

Obligatoriu

Ca să știm despre ce vorbim, mă refer la oameni din presă, politicieni, chibiți, etc. sau altfel spus, ca să avem subiectul clar definit, când menționăm în comunicare planta care popular este denumită bujorul românesc, trebuie, obligatoriu, folosită cel puțin denumirea în latină. Aceasta este regula și practica științifică. Denumirile populare nu acoperă diversitatea din natură a varietăților de plante, sunt vagi și inexacte. O plantă poate fi diferită de alta prin foarte multe caracteristici. Deși popular, la prima vedere, vedem bujori și îi denumim ca atare, științific pot fi diferiți. Nu este o fiță. 

Când oamenii discută despre floră și faună, mă rog, specialiștii, folosesc denumirea în latină a speciei.

Scrierea

Prin urmare, utilizatorii educați și nu numai, ai conceptului, trebuie să scrie sau să se refere în narațiunile la subiectul despre care vorbim, astfel: bujorul românesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica) sau Paeonia peregrina Mill. var. romanica (bujorul românesc).

Obligatorie este scrierea cu caractere cursive a denumirii în latină: Paeonia peregrina Mill. var. romanica.

Cine folosește denumirea „bujorul românesc” și doar asta, poate fi considerat ignorant, needucat sau superficial. Sau manipulator/manipulatoare.

Ghici care este „bujorul românesc“?

Bujorul zburdă legal

Situația este că, așa cum rezultă din presă, unul din principalii factori interesați de adoptarea bujorului românesc ca floare națională, a fost USAMV din București. Conform unui site de informare:

La începutul lunii iunie 2013, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, un grup de profesori și cercetători ai USAMV Bucureşti, din cadrul Facultății de Horticultură, au lansat propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie proclamat oficial, de către statul român, floarea naţională a României și emblema florală a României.

Așadar o propunere venită din mediul academic. De aceea te-ai aștepta ca în lege să se specifice că specia protejată/naționalizată ca bujor românesc este Paeonia peregrina Mill. var. romanica. 

Corect, nu? Pe bază de logică.

Ce protejează legea?

Am preluat din portalul administrat de Ministerul Justiției, de aici LEGE nr. 285 din 26 octombrie 2022 privind declararea bujorului ca floare națională a României .

Conform titlului legii, dacă subiectul este bujorul ca floare națională, fără nicio specificitate, înseamnă că legea se referă la orice bujor, de oriunde.  Toți stakeholderii au agreat, semnat, analizat, votat și promulgat ca România să își asume politic oricare din cele 33 de specii din lume, ca fiind flori naționale. Când titlul indică bujorul este vorba despre orice bujor, nu?

Și acum legea (1)

Articolul 1

Se declară bujorul, din familia Paeoniaceae, ca floare națională a României.

Comentariu (1)?

Deci nu Paeonia peregrina Mill. var. romanica este declarată ca floare națională ci oricare din cele 33 de specii din familia Paeoniaceae. Așa cum indică și titlul legii. Este prima discrepanță dintre retorica politicianistă, valul populist, factorii interesați și cadrul legal.

De ce nu au indicat în lege exact Paeonia peregrina Mill. var. romanica ?

De ce USAMV nu a intervenit? De ce a acceptat abaterea asta?

Și acum legea (2)

Articolul 2

În scopul marcării florii naționale a României, anual, se organizează, la nivel național și local, un Festival al bujorului, eveniment horticol în care vor fi expuse în aranjamente peisagistice și ornamentale diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane științifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice și ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi ale celor sălbatice.

Comentariu (2)?

Păi se înțelege, este o lege cu dedicație în sensul în care la Art. 2 se specifică clar, diferite specii de bujor . Deci nu este vorba în lege de Paeonia peregrina Mill. var. romanica . Ca să fie clar.

De la panseluțe la bujori

Consecința (că mai sunt câteva articole care specifică diferite specii de bujori)?

Se pot organiza tot felul de manifestări, decontabile, de către instituțiile publice, ce for folosi orice fel de bujori, ca subiect. Nu bujorii din specia Paeonia peregrina Mill. var. romanica. 

Floare națională?

Legea în mod intenționat, nu? nu indică specia Paeonia peregrina Mill. var. romanica ca fiind plantă națională. Probabil că unii s-au prins că specificitatea dăunează și că generalizarea este benefică.

Legea nici măcar nu explicitează ce este aceea o plantă națională. De ce România a ales așa? Care sunt motivel? Articolele prevăd doar niște tipuri de evenimente, așa, de popularizare.

Iar legea nu prevede nimic despre protecție, în afara de ceea ce deja este în cadrul legal privind protecția biodiversității. De exemplu care sunt ariile în care planta națională trebuie protejată, că asta ar fi fost chiar o contribuție importantă.

Nu este clar cum anume poate afla publicul despre floarea națională, dacă legea se referă la orice specii de bujori. Cultivă cineva Paeonia peregrina Mill. var. romanicasau se găsește doar în natură?

Morala

Faldurile populismului pot acoperi orice dar nu pentru oricine, oricând. Dacă ai un pic de educație te prinzi. Totuși cum a putut transcede așa ceva peste tot? Follow the money? Poate că horticultura de bujori era în impas, altfel nu îmi explic. Legea a venit așa, ca un ajutor de stat.