Dacă titlul este doar pe cantitativ, nu este vorba de o minimalizare. De la Cosmin Dragomir am primit mai multe semnale. Atât de multe încât am făcut bine că nu le-am luat în primire pe toate, ci unul, câte unul. Așa că ți le livrez compact. Dacă totuși vrei să iei legătura cu Cosmin Dragomir, curatorul în întregime sau în parte al proiectelor de mai jos, îi poți scrie la cosmin.dragomir@gastroart.ro

„Ce e nou în Noua Bucătărie Românească”, august 2024

Gastroart, editura creată de jurnalistul Cosmin Dragomir, dedicată artei culinare, a publicat anul trecut, în 2023, studiul doctoral „Ce e nou în Noua Bucătărie Românească” al Adrianei Sohodoleanu Chimișliu. În august 2024 lucrarea de doctorat a fost nominalizată la premiile Gourmand World Cookbook.

Pe lumea asta, românească, avem parte de prea puține studii despre ce este, cum se manifestă fenomenul gastronomic local. Motivată de multe și nu prea mărunte fapte din viața sa, precum antreprenoriat culinar, lider de opinie în domeniul restaurației, lector, contributor radio, Adriana Sohodoleanu Chimișliu a făcut pasul, mai mulți pași de fapt și a studiat Noua Bucătărie Românească. Timp de 4 ani a studiat metodologic și cu știință fenomenul, a intervievat, a analizat 12 proiecte de restaurație (prefer așa în loc de 12 restaurante) și a sintetizat.

Am reținut o afirmație din comunicarea editurii. „Noua Bucătărie Românească narează localul performativ și teatral, propunând o experiență la un preț accesibil unei clase cu surplus de capital economic și cultural”. Altfel spus experiența cultural-culinară este pentru cei cu dare de mână, care deja au urcat piramida lui Maslow.

Evident nu îți ofer o scurtătură. Ori o cronică. Ci un îndemn de a pune mâna pe carte, dacă ești interesat de insight-uri. Și de o experiență intelectuală unicat.

Personal cred că avem nevoie să știm ȘI ce mai face și cum se simte Vechea Bucătărie Românească, pentru a completa viziunea. Nu glumesc. Ca să înțelegi ce este nou, trebuie să te raportezi la Vechi. Pentru că altminteri nu comparăm, ci doar afirmăm. Probabil vom mai avea de așteptat.

„Vinuri și bucate dobrogene”, congres regional, octombrie 2024

Pentru mine, singurul proiect de restaurație care reflectă bucătăria locală, deltaică, este restaurantul Ivan Pescar. Simplu, non-fusion, fără fructe de mare, fără băuturi spirtoase de tradiție non-autohtonă, fără reinterpretări, din materii prime clasice, ingrediente folosite tradițional, peste o listă de vinuri aproape 100% dobrogene. Ivan Pescar este un exemplu de restaurant care pune în farfurie doar experiența culinară locală. Este de acolo.

Dar să trec la subiect. Să ne amintim că astfel de reuniuni nu sunt singulare. Ori inițiative flagship. Cosmin Dragomir și Cezar Ioan au organizat cel puțin două ediții ale Congresului național de vin și gastronomie. Ei sunt cei care au reușit să facă adoptată o lege privind Ziua Națională a Vinului și Gastronomiei. Această reuniune, Congres de Gastronomie și Vin, este un spin off regional, având atât o dimensiune intelectuală, să-i spunem așa, dar și una culinară. Este in the making de vreo câțiva ani, conform informațiilor mele. Se va petrece la Tulcea, pe 19 și 20 octombrie 2024.

Scopul? Promovarea gastronomiei destinației în ansamblul ei (nu doar cea deltaică).

Ce se va întâmpla acolo, ce evenimente, ce întâmplări vor fi puse în practică? „Cooking show-uri, expoziție cu degustare derulată în 2 zile, concurs de vinuri din regiune, prezentări de produse și concepte, lansări de carte și conferințe-dezbatere despre identitatea și brandingul național și internațional al Dobrogei”.

Demersul este mai mult decât sisific, în ansamblu, prin tot ceea ce fac Cosmin și Cezar răstoarnă an de an, pietre grele care apasă cultura culinară românească.

Informații despre participare ca expozant la eveniment se obțin de la cei doi organizatori, Cosmin Dragomir, la cosmin.dragomir@gastroart.ro sau Cezar Ioan, la cezar@vinul.ro.

Din perspectiva marketingului târgurilor și expozițiilor. Sau din perspectiva celor care vor să se implice, să susțină complexul de întâmplări de la Tulcea, care sunt publicurile așteptate să participe, interacționeze? „Reprezentanți HoReCa din regiune și din Capitală, ONG-uri, autorități locale, agenții și operatori de turism, public general local și din alte orașe, influenceri și publiciști relevanți la nivel național”.

„Gastronomia cu bune, cu rele”, din septembrie 2024

Sunt un roller-coaster, Cosmin & comp., nu? Cu ceva timp în urmă au lansat platforma WeAreRomania / YOU ARE WELCOME! Pe această platformă, fondată în 2024 printr-un proiect al Asociației „Curaj Înainte” organizează și congresul regional de mai înainte. Iar seria de conferințe este lansată din 19 septembrie 2024, scuze că nu am folosit linia cronologică. Dezbaterile se vor petrece la restaurantul La Mama – Clubul Țăranului Român.

De acest loc mă leagă amintirea antropologului Vintilă Mihăilescu, director al M.N.Ț.R., profesor la SNSPA, șef al Departamentului de Antropologie din cadrul Facultății de Științe Police. Îmi aduc aminte de boema de la club, din toți anii în care Adrian Darabană, blondul restaurator, a organizat Clubul Țăranului ca o locantă fără fițe. Aici a avut loc prima prezentare a platformei Tradiții Creative. Aici am organizat un eveniment Slow Food, în 2013, despre brutărie artizanală. A fost un grătar de cultură.

Revenind la seria de conferințe care începe în 19 septembrie 2024, să sperăm că va fi renăscută măcar o parte din fervoarea de acum câțiva ani. Întrebarea la care vor răspunde primii speakeri este „La Porțile Orientului, la periferia Occidentului sau…?” sau din perspectiva gazdelor, Cosmin Dragomir și Cătălin Mahu, „Cine și ce suntem noi, românii, pe harta geografică, istorică și culturală a lumii?”.

Întrebări cu extrem de mare greutate. Dar destul de dificil să își găsească răspuns în 2 ore, de la cei cinci invitați. Dacă vreți detalii despre eveniment, nu vă abțineți, căutați. Să vă puneți în calendar, că lunar va avea loc o dezbatere. La Mama – Clubul Țăranului Român.

Muzeul Sarmalelor

Unic in lume, inițiativă privată caută parteneri. Dacă vrei să contribui la acest proiect, Cosmin Dragomir te provoacă. Este gândit ca un start-up care va costa, pentru creare, instalare, circa 50.000 de euro. Cosmin crede că întreaga sa colecție de artefacte, documente, reprezentări și instalații, sunt un fond documentar arhivistic suficient de bogat să devină colecția de bază a unui muzeu al sarmalelor.

Pentru Cosmin, sarmalele sunt o constantă definitorie. A conferențiat despre ele, a scris despre ele în presă, cărți. A publicat la Gastroart lucrări despre această staple food al României.

Aici introduc o paranteză, o dizidență. Un preparat ca sarmalele nu este specific doar României. Mai multe culturi culinare balcanice, central-europene, conțin sarmalele. Chiar și Italia are sarmale în panoplie, involtini. Am într-o carte niște feluri de involtini, ce depășesc de departe creația culinară românească.  Desigur, zgomotul creat înăuntrul culturii culinare naționale despre sarmale, astfel încât să ni le însușim, ca apoi să le folosim ca steag culinar identitar, nu sună rău ca idee.

Un muzeu al sarmalelor ca proiect identitar, de promovare, dacă reușește, nu ar fi ceva rău. Nu este atât de ușor să surprinzi patrimoniul imaterial în forme patrimoniale materiale.

Nou de la Gastroart

Și încheiem cu un nou titlu de la Gastroart.  Despre care nu scriu mai nimic.