Chiar există un „usturoi de Copălău”? Probabil ai observat că sunt bântuit constant de un subiect. Originea produsului agro-alimentar. Cu corolarul logic, specificitatea.

„Usturoi de Copălău” și niște întrebări

Intelectualii care nu au ce face, doar gândesc, chibițează, se întreabă, când subiectul apare (în discuție, în consum, la prepararea unui fel de mâncare): „De ce de Copălău?”

Ce face, ce determină ca un usturoi anume, un soi anumede usturoi, să fie considerat, așa în sens larg, de opinia publică, drept usturoi „de Copălău”?

Pune-ți și tu întrebarea asta.

Unul din posibilele răspunsuri ar putea fi că este de o anumită origine, un usturoi cultivat, crescut și recoltat de fermieri care lucrează pământul la Copălău, cultivă usturoi pe terenul de la Copălău. Toate acestea sunt condiționalități.

Când ești în Copălău, probabil mergi pe încredere, dacă ești un cumpărător en-gros. Ai o relație cu fermierul, se încheie contracte, omul este acolo, etc. Dar dacă usturoiul este pe o tarabă la piața Obor?

Certificarea originii

Fiecare dintre noi este deja tăbăcit, după 35 de ani, cu privire la originea produselor agro-alimentare, mai ales a celor de la tarabe. Suntem circumspecți, bănuitori și ne-am dezvoltat un sistem propriu de validare a calității produsului, a originii lui.

Dar despre „usturoiul de Copălău”, cum facem, ce sistem folosim ca să fim siguri că usturoiul respectă condiționalitățile de mai sus.

Aici intervin doi actori

Unul ar fi (crearea, existența) Asociația de producători de „usturoi de Copălău”, care să aibă ca scop protecția soiului. Asociația trebuie să aibă are un regulament de protecție a soiului, crează o marcă colectivă.

Ar mai fi un actor, un organism de certificare, un terț, angajat de Asociație să controleze, ca parte neutră, dar interesată comercial, procesul de cultivare, creștere, recoltare. Și dă posibilitatea ca pe sacii cu usturoi să se aplice marca colectivă de referință.

Originea ca originea, dar soiul?

„Usturoiul de Copălău” este probabil și posibil să fie ceva deosebit, cu un gust anume. Dar adoptarea acestui usturoi poate avea legătură și cu afectul, aspirația noastră către consumul de igrediente locale. Se poate ca „usturoiul de Copălău” nici să nu existe ca atare, adică ca soi distinct.

Aflăm dacă există „usturoiul de Copălău”

Ți se poate părea o investigație absurdă. Depinde. Un soi există dacă este recunoscut, atestat, omologat. Pentru că viața unui soi nu este independentă de lumea în care ar coexista. După recunoaștere, atestare, omologare, poate fi pus (sau nu) dispoziția lumii. Să fie cultivat, crescut, recoltate, cultivat.

O varietate vegetală nu apare din neant și nici nu trăiește în neant, într-o cutie neagră. Este parte a unei societăți cu reguli.

Din punct de vedere tehnic există o agenție națională care se ocupă cu varietățile vegetale. Ficare stat membru are o astfel de agenție. Există o agenție și la nivelul UE. Ambele folosesc ca instrument, după validarea unei plante, o bază de date.

Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor sau ISTIS

În baza de date din anul 2023 a ISTIS, agenția națională despre care am scris mai înainte, nu există „usturoiul de Copălău”. El există ca soi, la Copălău, dar nu este recunoscut de sistem, nu poate fi vândut ca atare spre înmulțire, are o circulație retstrânsă. Nu este validat ca un soi anume. Vezi captura mai jos.

Baza de date europeană aici Plant variety catalogues, databases & information systems – European Commission (europa.eu)

Catalogul ISTIS conține varietăți care sunt determinate geografic, prin particula „de”. Sunt state europene care înregistrează anumite varietăți vegetale și ca I.G.P.

Benone intră în scenă

Nu sunt un avocat al usturoiului Benone. Dar știm despre acest soi că este omologat, validat, catalogat. Este un soi recunoscut oficial. Dacă cineva cultivă, crește, recoltează și vinde usturoi din soiul Benone este și catalogat cu un număr de marcă. Astfel în coloana II este înscris menținătorul. ISTIS cunoaște care este agentul economic, fermierul care cultivă și menține puritatea soiului, nu îl hibridizează.

Concluzii

Desigur Benone nu este „usturoi de Copălău”, deoarece primul este un soi anume, celălalt un soi legat de origine.

Soiul Benone există, „usturoiul de Copălău” există doar pentru că consumatorii cred în el.

Ceea ce ne face, și mine și pe tine, să constatăm că miturile, și în acest caz, sunt mai puternice decât validarea, dovezile.

Este „usturoi de Copălău” și există ca „usturoi de Copălău” pentru că asta acceptă consumatorii.