„România este singurul stat membru care în continuare acordă autorizații de urgență pentru utilizarea acestor neonicotinoide”.

Singurul mai poate însemna ultimul, cel din urmă, codașul. Niște gânduri în marja Consiliului miniștrilor agriculturii Agrifish din 27.05.2024. Pentru cei care sunt interesați de Agendă, AICI.  Pentru cei care vor să afle cine a participat la reuniune, cine a votat, AICI. Pentru vizionarea dezbaterilor publice, AICI.

Care a fost agenda Consiliului Agrifish la „Diverse”?

De AICI.  Punct pe agendă propus de România

Pesticidele și albinele

Chestiunea folosirii anumitor pesticide pentru apărarea/protecția culturilor agricole, este mai veche. De câțiva se tot luptă două grupuri de interese. Unul este al unor fermieri care sunt reprezentați de M.A.D.R. la Bruxelles (nu este clar cine, dar mai apar în presă, interviuri, etc.), la reuniuni, întâlniri, etc. pentru a li se susține acceptarea folosirii de pesticide cu neocotinoide, prin derogări  (a se citit mai jos, de ce) pe motiv că este SINGURA soluție. Alt grup, cel contra, este al apicultorilor din România (care nu sunt singuri în demersul lor la nivel european) care susțin că folosirea de pesticide cu neocotinoide este responsabilă de o parte din mortalitățile înregistrate la albine (probabil și alte insecte polenizatoare suferă).

Grupul de interese este legitim

Atenție, prin grup de interese înțeleg conceptul de științe politice, benign. Grupurile de interese sunt legitime în măsura în care sunt la vedere. Legitimitatea lor este conferită de reprezentativitate, luări de poziție prin comunicate de presă, organizarea de conferințe cu multipli actori din domeniu, agenda publicată cu întâlnirile de lucru ale demnitarilor din instituțiile de resort, baza de date cu factori interesați (creată de guvern, cu înscriere voluntară) și baza de date a Comisie Europene (cu înscriere voluntară) care include organizațiile care fac „lobby”.

„Nu se poate altfel!”

Pesticide cu neocotinoide. Nu mă pricep dar mă bazez pe inducție logică.

Din start, de când această dezbatere se petrece în public, am pus un semn al întrebării la aserțiunea „Nu se poate altfel?” doar și prin prisma faptului că omenirea este într-un constant progres prin cercetare-dezvoltare, inclusiv în materie de inputuri, tratamente pentru culturile agricole vegetale. De aici suspiciunea că ceva nu este în regulă când părți interesate clamează „Nu se poate altfel!” ca și cum progresul nu există și lumea s-a oprit în loc.

Apoi când „Nu se poate altfel!” este susținut de o singură țară, stat membru al UE, încă ceva nu pare în regulă. Ceilalți cum fac, cum procedează?

Durata. Mai abitir, acest „Nu se poate altfel!” din partea României durează de circa 6 ani, iar cea mai recentă decizie a CJUE, din 2023, a pus punct disputei. Pesticidele cu neocotinoidele tiametoxam, clotianidin și imidacloprid nu mai pot folosite în agricultura Uniunii Europene.

Cui folosește?

Așa că la un moment dat se pune întrebarea, de fapt cui folosește continuarea folosirii pesticidelor cu neocotinoide precum cele menționate? (1) Păi acelor fermieri care au cerut și obținut sprijinul ministerului la nivel european. Ministerului care are nevoie de susținere din partea grupului de interese. (2) Și celor care le produc, dar nu apar în prim plan.

Puncte de vedere divergente, România pusă la colț

România insistă de mai mulți ani (dar a rămas singură-singură de mai mult timp) că fără pesticidele cu cele trei neocotinoide, nu se poate face agricultură. Așa că din nou, într-o reuniune , reprezentantul României readuce pe tapet chestiunea. Mai multe state membre profită de ocazie (vezi AICI) ca să propună Comisiei Europene să ajută la identificarea de soluții privind biopesticidele, etc. dar nu se raliază României.

A se citi în continuare, România a folosit ca argument opinia unui președinte de comisie din Parlamentul European, COMAGRI, iar cealaltă parte, Comisia Europeană, opinia publică, alte state membre, opun studii științifice, o interdicție din 2018, o decizie a CJUE plus o reglementare UE referitoare la regimul restrictiv al alimentelor cu reziduuri de două din cele trei neocotinoide buclucașe.

Strategia și tactica în Agri-fish

Subiectul a fost propus pe agenda Consiliului de către România. Astfel de operațiuni, de influență politică, legitimă (de către un stat membru, România, a unor politici europene) presupun și o discuție cu unele state membre pentru susținere? Sau subiectul a fost inclus pe agendă, unele state membre s-au arătat interesate, au exprimat un punct de vedere și atât? Sau strategia este aceea de singularitate, să se audă vocea României?

România

Motivația României, prezentată de domnul Adrian Pintea, secretar de stat în M.A.D.R.

„Vă mulțumesc stimați colegi! În contextul economic actual de nesiguranță financiară a fermierilor europeni, România consideră că o metodă optimă de garantare a unei producții remuneratorii capabile să asigure securitatea alimentară presupune revederea (n.m. corect ar fi fost revizuirea, revederea?) mecanismelor de control ale (n.m. sic! dezacord) inputurilor agricole. Dintre acestea, un rol esențial îl dețin produsele pentru protecția plantelor care reprezintă garantul sănătății producției agricole, vegetale și afacerilor rentabile ale fermierilor europeni (n.m. sensibilizare/alianță, este vorba de o problemă a tuturor fermierilor).

De aceea trebuie, așa cum menționa recent președintele Comagri Norbert Lins (n.m. Parlamentul European, trebuie? este doar o opinie a unui politician) să nu se interzică anumite pesticide fără a oferei (n.m. sic!) alternative viabile fermierilor. În acest sens, trebuie să subliniem și că produsele pentru protecția plantelor sunt utilizate în funcție de specificul și arealul de producție al fiecărui stat membru, în conformitate cu specificul dăunătorilor dominanți. Cea mai eficientă metodă de combatere a principalilor dăunători la culturile de câmp este aplicarea tratamentului la sămânță și în studiile (sic!) incipiente de dezvoltare ale plantelor, motiv pentru care suntem nevoiți să apelăm la derogări pentru substanțe din categoria neonicotinoidelor. După intrarea în vigoare a trei regulamente europene care restricționează utilizarea neonicotinoidelor, fermierii nu mai au nici o substanță activă cu aceeași eficacitate și eficiență în tratarea seminței pentru combaterea dăunătorilor de sol. Atacurile dăunătorilor fără aplicarea tratamentelor la sămânță pentru culturile (n.m. dezacord, sic!) precum porumbul, grâul, floarea soarelui, soia, orzul, rapița care garantează siguranță și independența alimentară a populației europene, au ca principal rezultat pierderi semnificative de producție, chiar până la pierderea totală a culturii și necesitatea dublării investiției pentru reînsămânțare. Eliminarea tratamentelor la sămânță nu poate fi compensată prin tratamente pe vegetație, întrucât dăunătorii de sol atacă sămânța înainte să răsară. În ultimii ani a avut loc o scădere considerabilă a numărului de substanțe active, fie că sunt rezultatul retragerilor de pe piață, fie că utilizarea unora a fost restricționată, ceea ce face ca lipsa disponibilității substanțelor să afecteze toate culturile și să reducă competitivitatea fermierilor europeni, care riscă astfel să falimenteze, iar piața Uniunii Europene să fie din ce în ce mai acaparată de importuri care nu au niciun fel de restricții privind utilizarea pesticidelor (n.m. considerații generale dar nesusținute de nimic, este o speculație).

Date fiind constrângerile cu care se confruntă fermierii noștri (n.m. români! ai noștri nu sunt cei europeni, așa în general), semnalăm Comisiei Europene necesitatea abordării problemelor critice menționate pentru care considerăm important să se revizuiască cadrul legislativ secundar care limitează utilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide doar la spațiile închise. Este evident (n.m. ce dovedește că este evident?) că circumstanțele din teren impun prevederea unei excepții care ar consta în permiterea utilizării semințelor tratate cu substanțe neonicotinoide doar în zonele de cultură în care există densități naturale foarte mari ale dăunătorilor peste pragul economic de dăunare. Vă mulțumesc.”

Comisia Europeană și celelalte state membre

Răspunde doamna Mairead MCGUINESS din partea DG AGRI, Comisia Europeană.

„Mulțumesc, domnule președinte, doamnelor și domnilor miniștri continui ceea ce tocmai spunea colegul olandez, apropo de hotărîrea din ianuarie 2023 a Curții de Justiție a UE privind neonicotinoidele. Se spune acolo că autorizațiile de urgență pentru aceste semințe folosite în aer liber și care sunt tratate cu trei substanțe neonicotinoide nu corespund reglementărilor UE în ceea ce privește comercializarea pesticidelor.

Aceste trei substanțe sunt tiametoxam, clotianidin și imidacloprid. Utilizarea lor în aer liber a fost interzisă în mod explicit în UE în 2018, din cauza efectelor lor negative asupra albinelor. După aceste restricții, după aplicarea lor, producătorii acestor substanțe și-au retras solicitarea de înnoire a aprobărilor lor în Uniunea Europeană și deci, nici unul din aceste produse nu pot fi folosite în Uniunea Europeană, nici în aer liber, nici în interior.

Din acest motiv nu mai există niciun temei juridic pentru a implementa propunerea României de a amenda mod retrospectiv, condițiile de aprobare care erau valabile în 2018.

În plus, nu există informații care să arate că utilizarea acestor substanțe este sigură pentru albine ci dimpotrivă, aceste restricții au fost impuse din cauza impactului negativ asupra albinelor pe care le au aceste substanțe.

De aceea, Comisia Europeană nu poate amenda reglementările din 2018 pentru a înlătura două din aceste pesticide neonicotinoide și astfel ne asigurăm că alimentele și furajele consumate în UE nu contribuie la scăderea globală a polenizatorilor.

Acest lucru este necesar pentru a proteja albinele.

De asemenea, vă reamintesc că România este singurul stat membru care în continuare acordă autorizații de urgență pentru utilizarea acestor neonicotinoide în timp ce alte state membre, cu condiții similare cu cele din România au încetat să mai acorde aceste autorizații de urgență și invit pe ministrul din România să discute subiectul cu colegii din statele învecinate pentru a beneficia de experiența lor în ceea ce privește identificarea de alternative.

Sigur că Comisia Europeană va sta la dispoziție pentru a vă ajuta.

De exemplu, putem organiza o reuniune între experți tehnici din România și statele învecinate pentru a face schimb de informații în privința alternativelor. Avem un mecanism de recunoaștere reciprocă în cadrul legislației europene, ceea ce privește comercializarea pesticidelor care ar permite României să se asigure că pesticidele care au fost autorizate în alte state membre sunt disponibile și pentru agricultorii săi.

Presiunea pesticidelor pierdut, corectez, presiunea dăunătorilor poate fi scăzută și prin metode non chimice, cum ar fi rotația culturilor sau perioada însămânțării lor.

Deci solicităm României să nu mai permită folosirea acestor neonicotinoide pentru a respecta hotărârea Curții Europene de Justiție.

Și pentru a avea condiții echitabile pentru fermierii din Uniunea Europeană, știu că unii dintre colegi au adus în discuție un subiect mai amplu, anume identificarea de alternative la unele pesticide chimice, dar cred că ar trebui să discutăm acest subiect cu altă ocazie. E un subiect foarte specific, care vizează substanțe chimice foarte specifice. Mulțumesc.”