Este unul din deliciile supreme. O brânză Gran produsă de o asociație cu scop caritabil. Am fost, am vizitat, am văzut, pot depune mărturie!, am și consumat brânzeturile maturate ale Asociației „Curtea culorilor”. Argumente, în continuare. Dacă vrei doar brânzeturi AICI.
Diferențiator social prin Asociația „Curtea culorilor”
Ceea ce este important de evidențiat este că asociația nu are ca scop producerea de brânzeturi maturate. Spre deosebire de ceilalți producători care au participat la primul concurs național dedicat brânzeturilor maturate și semimaturate al căror scop este profitul. Ceea ce nu este rău, dar este diferit.
Așa cum declară chiar ei, AICI, „Asociația „Curtea culorilor” a fost fondată în februarie 2011, prin voința unor membri italieni și români ai Mișcării Ecleziale Carmelitane (MEC), cu intenția de a oferi o locuință, formație umană, culturală și profesională unor tinere fără familie”.
Pentru a împlini acest scop, asociația produce brânzeturi maturate, legume-fructe. Asociația are sediul, social-economic-cultural, în satul Sârbova, comuna Racovița, jud Timiș.
Cine mai susține „Asociația „Curtea culorilor”? A.S.A.T. – Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești, Fondazione Punto Missione.
Ca atare, producătorii industriali, care nu au o misiune socială, ci să facă profit (ceea ce nu este rău, menționez încă odată), nu au cum să concureze cu „Asociația „Curtea culorilor”.
Insist, dacă gustul este singurul criteriu de competitivitate, reducem alimentul la ceva fără valoare culturală, socială, fără să îl corelăm de sustenabilitate. Unele produse alimentare au vocația de a schimba lumea.
La fața locului se petrec miracole
La Asociația „Curtea culorilor” m-am întâlnit cu Adriana Formenti și echipa ei de femei, salvate de la o viață fără speranță, prin găzduire, îndrumare, muncă. Și rezultate miraculoase, precum brânzeturile maturate. Am fost impresionat și emoționat profund de întâlnirea cu aceste femei, văzând gospodăria în care lucrează, viața pe care o duc, viața care le-a adus la Sârbova. Asociația „Curtea culorilor”, la Sârbova, este un loc al miracolelor.
De ce Gran, de ce Sârbova?
Am avut privilegiul (alături de alți privilegiați) să particip la o sesiune „Banat brunch care a fost organizată la Sârbova, anul trecut. Misiunea mea, datorită căreia eram acolo la Sârbova, a fost să contribui de-a lungul anului, la reușita unui proiect pus în practică de Asociația C.R.I.E.S., în cursul anului, pentru „Timișoara Capitala Europeană a Culturii 2023.
Am gustat la dejun, câteva mostre. Am cumpărat câteva brânzeturi pentru acasă.
Gust sublim, onctuos, diferite perioade maturare, o diversitate largă de produse, inegalată la nivel național. Brânzeturi în serii mici.
Pentru Gran Sârbova se fac liste, se stă la coadă.
Și asta nu este totul
-Sârbova, brânză maturată, consistență tare: 1-2 luni / 3-4 luni / 5-6 luni / 7-8 luni / 11-12 luni
-Tondello, brânză maturată, consistență tare: 1-2 luni / 3-4 luni / 5-6 luni
-Tondello cu mirodenii sau nuci – brânza maturată, consistență tare: Cu mirodenii / cu nuci
-Caciotta, brânza maturată, semitare și cremoasă
-Caciotta brânza maturată cu arome / chilli / chimen / piper
-Ricotta proaspătă
-Ricotta la cuptor
-Stracchino
-Iaurt / Unt / Lapte
Gustul, doar gustul?
Ilustrația care însoțește această reflecție, în antet, îți arată brânzeturile realizate de Asociația „Curtea culorilor, în etapa de maturare. la Sârbova, județul Timiș.
Să ne bucurăm! Recent, brânza îndelung maturată Gran Sârbova a fost premiată cu primul loc, într-o competiție a gusturilor, prea eclectică din punctul meu de vedere. Am explicat într-un articol anterior chestia cu eclectismul. AICI.
Dar să adaug aici ce face diferența între brânza lor artizanală, țărănească și cele industriale. AICI. „Brînzeturile noastre sunt realizate dupa rețete traditionale din Italia, laptele pe care îl folosim provine de la vacile noastre duse la pășune și folosim numai produse naturale. Cheagul este de vițel și este natural, iar fermenții provin din iaurt”.
Diferențiatorii zootehnici sunt, deci:
- Laptele de la vacile proprii
- Care pășunează, hrănite la pășune, se mișcă de ici-colo
- Cheag de vițel, nu chimic
- Fermenți din iaurt
Despre cei sociali, mai sus.
Comments by Tiberiu Cazacioc