Cele 26 de feluri de a falsifica mierea. Acesta este un articol complet.
Militez de mai mult timp, ca, pe lângă dezbaterea și lupta contra mierii falsificate, apicultorii/procesatorii de miere, să demonstreze consumatorilor că mierea lor nu este falsificată.
Cum? Făcând diferența prin informațiile oferite prin etichetare.
Atât timp cât lupta se duce doar prin instigarea instituțiilor publice, ca pe bani publici să combată competiția neloială, cred că o parte din public rămâne spectică.
De când urmăresc și acest subiect, mă întreb dacă va fi depășită această permanentă lamentație – miere celorlalți este falsificatăș.
Da, dar o parte producție de miere a unor apicultorii din România, nu putem suspecta că este falsificată?
Doar pe baza de patriotism că credem că dacă este din România, în mod automat nu este alterată?
Iată atașată o selecție dintr-un manual academic, suport de curs pentru școala de la Galați, privind falsificarea mierii.
Inventarul arată că sunt posibile 26 de feluri de a altera/falsifica mierea.
Din acest motiv, sunt necesare, cel puțin: informarea completă prin etichetă, un comportament asumat la comun de cele două asociații din domeniu cu membrii lor (pentru ca să folosească o etichetare exhaustivă bazată pe probe, analize), plus o campanie coerentă, consistentă de informare și conștientizare a consumatorilor, ar avea sens.
Recurența periodică și episodică a lamentațiilor despre mierea ucraineană prea ieftină, despre miere falsificată din China, etc. deja sunt plictisitoare.
Se pune prea mult baza pe etatism și prea puțin pe efort privat, pe cooperare, pe relația directă cu consumatorul. De ce nu comunică apicultorii cu consumatorii, în mod activ? Cum anume asigură apicultorii, pe consumatorii din România, că mierea lor este autentică, nu este falsificată?
Sursa este un suport de curs academic „Autentificarea și identificarea falsificărilor produselor alimentare”, Bulancea, Mircea, Râpeanu, Gabriela, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009
Îți mulțumesc pentru atenția și timpul acordate.