La Pas cu Marta Poszonyi, bucătărie Slow Food

Al cincilea atelier gastronomic La Pas, organizat de Asociația C.R.I.E.S., la Timișoara. 16.09.2023, o dată memorabilă, ca fiecare dată a celorlalte ateliere.

Pentru mine a fost o experiență de viață, inegalabilă. Tot programul. Poate și pentru cei care au participat la fiecare atelier. Poate și pentru echipa care a gândit și pus în practică proiectul. Iar pentru ansamblul manifestărilor culturale Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, cred că proiectul La Pas, Ateliere gastronomice, a fost un mare câștig.

Dar să revin la reîntâlnirea cu Marta, care a fost emoționantă. Deși ne-am văzut, revăzut, conversat de-alungul anilor. Relația noastră prin filiera mișcării Slow Food a început în 2011, când Marta (a.k.a. Slow Food Turda) ca militant în cadrul rețelei Slow Food Youth Network a organizat o reuniune internațională, lângă Cluj-Napoca, dar și în Turda, pe baza principiilor Slow Food.

Despre Marta știu că, înainte de a se implica în Slow Food a fost unul din „motoarele” festivalului cepei de Turda. Un festival care s-a petrecut câțiva ani, l rând, evident la Turda. Evenimentul a fost centrat pe patrimoniul generat de ceapa de Turda, economia, etnografia, antropologia determinate de acest soi de legumă. La acea vreme, festivalul a fost organizat de către Fundația „Ion Rațiu”.

De la distanță, în marja festivalului dedicat cepei, ca activist din partea Slow Food, în București, am luat contact cu Oana Ioniță, ulterior Oana Năsui, co-fondator al mișcării modernism.ro. M-am reîntâlnit cu Oana, în ultimii câțiva ani, participând la un curs de formare ca antreprenor cultural, la un curs de design, apoi în marja proiectelor La Pas, pentru că a avut ca ocupație să promoveze evenimentele C.R.I.E.S.

Revin la filonul de bază. Pentru fiecare atelier gastronomic, ajungeam de vineri, la Timișoara, cu o zi înainte de eveniment. Reîntâlnirea cu orașul, de fiecare dată, a însemnat o experiență la superlativ. Sâmbăta echipa își intra în rol. Eu, discutam sugestiile de regie, conceptele principale de pivotare a evenimentului.

Autobiografia

Am cerut Martei, ca fiecărui erou-bucătar, o autobiografie poetică, pentru noi dar și pentru participanți.  Marta ne-a spus:

„Cred că cea mai mare realizare pentru mine este Centrul Comunitar Gastronomic Turda, încă neînțeles de către comunitate în sensul ei larg, mai bine perceput de către turiști străini și din afara orașului, rezultatul a 12 ani de muncă.

Mă bucur că societatea civila locală a apreciat acest concept ca unul în folosul comunității, premiindu-ne cu Premiul I pentru Infrastructura comunitară (în 2022). Eu încă îmi doresc chiar să se realizeze ce potențial are această locație pentru dezvoltarea turismului local. https://turdanews.net/centrul-gastronomic-turda-a-primit-premiul-i-la-categoria-infrastructura-comunitara-gala-faptelor-bune-aries-2022/ 

Cred că sunt mulțumită de munca mea pentru că de multe ori ceea ce am creat (uneori alături de colegi, susținută și de familie și cei apropiați) a fost replicat sau adoptat ca bună practică. Și aici mă refer la proiecte sau idei privind educația culinară. Tabere de gastronomie, grădini școlare (prima din România în 2009), educația gusturilor în școli.

Întotdeauna am dorit să lucrez cu copii. Și am ales să lucrez cu ei și pentru ei. Acum pregătesc HRANA zilnic pentru peste 100 de copii, creșă, grădiniță, after-school și sportivi de performanță. În același timp îmi aloc timp să creez ținând cont de tradiții locale cu care ne putem mândri.

Sunt mândră că multe persoane au crezut în mine și m-au sprijinit de-a lungul anilor. Mulți pe plan local dar și național (Oana Coantă, Tiberiu Cazacioc) și internațional – Rosemary Barron. Sunt mândră și că am fost aleasă printre eroii Slow Food în anul 2022 cred. https://www.slowfood.com/slow-food-hero-our-work-never-stops-we-have-to-continue-to-fight-for-our-right-to-have-a-choice/ ”

Preparatele culinare

Supă cremă de fructe. Explică Marta Poszonyi: „Pentru că mă duce cu gândul înapoi în copilărie, la preparatele bunicii și ale mamei mele. Pentru că îmbină mai multe culturi (săsească și maghiară). Pentru că este fresh! ”

Varza à la Cluj. Argument de la Marta Poszonyi: „De ce acest preparat, de ce nu friptura de Turda? Pentru că e puțin mai veche și are poveste frumoasă, simpla. Pentru ca s-a scris despre acest preparat în prima carte de bucate apărută în limba maghiară, în 1771, Cartea bucătarului. Și rețeta de atunci, de la origine, este diferită decât ce se prepară în prezent. Se făcea cu o găină sau cu o jumătate de gâscă și slănina.”

Vargabéles. Justificare de la Marta Poszonyi: „Același motiv, are poveste frumoasă, are tradiție, faimă, e rețetă cunoscută. Este însă și gustoasă, dacă pui ce trebuie când o prepari.”

Pot spune mai multe? Nu. Important este că Asociația C.R.I.E.S. a reușit să conceapă, să identifice resurse, să reunească oameni care să contribuie la promovarea unor valori ce țin de sustenabilitatea modului nostru de viață, sustenabilitate care ne este la îndemână.

Ce mâncăm, de la cine mâncăm, cât a parcurs hrana până la noi, cum afectează comportamentul nostru de consumator producția locală?