Ce noutăți – roșcove, brânza cipriota turcească, Dobrogea.

Ce reflecții pe marginea acestor finaluri?

Roșcova. România nu depune la protecție nici varietate vegetală, cu alte cuvinte în materie de patrimoniu vegetal, nu avem nimic, un fel de-a spune.

Halloumi. Deși Ciprul este stat membru al UE doar cu partea greacă, iată că patrimoniul culinar se face parte în parte greci cu turci. Frăție culinară.

Plăcinta dobrogeană? În ciuda patriotismului ofensiv de acum 3-4 săptămâni, Dobrogea, cu bune și rele, este o moștenire comună a românilor și bulgarilor. Bună, rea această moștenire, patriotismul de tip bullying școlăresc, „Lasă că le-am tras-o bulgarilor!” arată doar provincialismul unori concetăține de clape, tastatură. Ce este important este faptul că va trebui ca ANPC să urmărească piața pentru a nu permite cuiva să producă și să vândă, alții decât cei ce au cerut și primit acceptul pentru protecție.

Cinci noi nume de produse agro-alimentare protejate, aprobate de Comisia Europeană în ultima săptămână. Informația de la ei, mai jos.

„Plăcintă dobrogeană” (PGI) din România, o patiserie produsă în regiunea Dobrogea, în sud-estul României, făcută din foi de aluat înfășurate și umplute cu brânză sărată, amestecată cu caș și ouă.

„Kangra tea” (PGI) din India – un tip de ceai cultivat în Valea Kangra, cu arome distinctive de nuci, verde de iarnă, arome florale lemnoase, precum și un postgust dulce.

„Komiški rogač” (IGP) – fructul roșcovului Komiški krupni, cultivat exclusiv pe teritoriul insulei Vis și „Slavonska kobasica” (IGP) – un cârnat fermentat de lungă durată, făcut din carne tocată de porc și slănină, condimentat cu sare de gătit și condimente, și anume boia de ardei, piper macinat și usturoi – ambele din Croația.

„Halloumi”/“Hellim” prima brânză cipriotă turcească certificată DOP’.

Credit foto Comisia Europeană, Ag-Press.