Mărcile private și Consiliul Concurenței

Am identificat o speță interesantă, dintr-un domeniu în care am practicat și învățat, pe bază de experiență, cel al proprietății intelectuale, în speță chestiunea mărcilor (de produse, servicii, etc.). Este un subdomeniu din domeniul mai larg al marketingului, care poate (și ar trebui) să includă alegerea unui nume (name branding) dar și crearea și alegerea unei mărci care să reprezinte produsul/produsele, serviciul sau serviciile oferite de o entitate sau un grup.

Domeniul și mai larg în care încadrez, prin prisma practicii și experienței indicate mai sus, este cel al industriei agro-alimentare, dezvoltării rurale, etc.

Ca atare urmăresc diverse politici publice la nivel național și/sau european, stakeholderi, modificări de legislație, este ca un tratament de întreținere, mai ales că mă pasionează. Atât pentru fi la curent, menținerea competenței cât și pentru plăcerea exercițiului intelectual.

În acest sens am aflat de o recentă activitate a Consiliului Concurenței (numit în continuare CC), aceea a elabora o propunere de regulament, „Regulament privind procedura de înregistrare, investigare şi soluţionare a sesizărilor ce vizează practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar” (numit în continuare Regulamentul).

Pusă în dezbatere publică, recent, la jumătatea lunii noiembrie 2022, propunerea de Regulament mi-a atras atenția pentru că va stabili cadrul legal pentru CC în ce privește aplicarea Legii nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar. Sursa aici CONSILIUL CONCURENȚEI A FINALIZAT REGULAMENTUL PRIVIND PRACTICILE COMERCIALE NELOIALE DIN LANȚUL DE APROVIZIONARE (consiliulconcurentei.ro)

Propunerea de Regulament redefinește marca altfel decât prevede legislația națională. Astfel în sensul Legii nr. 84/1998 privind mărcile si indicațiile geografice republicată și actualizată și al Regulamentului de aplicare, mărcile sunt „Semne utilizate de întreprinderi, de fabrici, de comerț sau de servicii, pentru a deosebi produsele, lucrările și serviciile lor de cele identice sau similare ale altor întreprinderi și pentru a stimula îmbunătățirea calității produselor, lucrărilor și serviciilor. Marca poate fi constituită din cuvinte, litere, cifre, reprezentări grafice, combinații ale acestor elemente, cu una sau mai multe culori; se mai poate înfățișa și sub forma produsului ori ambalajului acestuia sau sub forma unei prezentări sonore ori alte asemenea elemente.” (Sursa: EuroAvocatura.ro, Marca, Dreptul Proprietății Intelectuale, Coordonator avocat Marius-Catalin Predut, titular MCP Cabinet avocați Marca , Dreptul Proprietatii Intelectuale (euroavocatura.ro)

Conform legislației naționale și a celei europene, mărcile sunt simboluri, nu au corporalitate ca atare (deși domeniul a evoluat și se pot înregistra sunete) ci capătă corporalitate prin punerea lor în practică (pe afișe, pliante, 3D, etc., prin suporturi). Mai mult, mărcile sunt active necorporale în contabilitate, înregistrate ca atare în patrimoniul unei societăți.

Conform Regulamentului propus de CC, la Art. 2 Termeni și definiții, se stipulează că:

Mărcile nu sunt produse. Cu privire la Art. 2 și alineatul e) se poate observa că prin sintagma din definiție „produsă și comercializată de acesta” și prin extensie „produsă sau comercializată de un distribuitor” în mod greșit se consideră că o marcă poate fi „produsă”, ergo nu poate fi nici comercializată.

Un alt aspect. O altă observație cu privire la „dreptul de folosință pe teritoriul României”. O marcă este proprietatea cuiva, persoană juridică sau fizică. Din acest punct de vedere se aplică dispozițiile legale privind proprietatea.

Unui produs căruia îi este asociată o marcă, fie ea marcă privată, nu îi poate fi limitată circulația numai pentru că este reprezentat printr-o marcă privată. Conform Tratatului de funcționare al Uniunii Europene (TFUE) se garantează circulația mărfurilor și prestarea serviciilor  în piața intracomunitară. De asemenea un Regulament de aplicare a unui HG nu poate contraveni unui Tratat european, conform prevederilor constituționale.

Propunerea de reformulare ar fi, prin eliminarea „dreptul de folosință pe teritoriul României” și o corecție referitoare la producerea unei mărci, pentru Art. 2, e):

În ce privește Art. 2, f), acesta prevede:

Se observă aceeași limitare prin definiție, cu privire la aria de circulație a unui produs, sub marcă proprie. De asemenea relația dintre marcă proprie și etichetare este prea explicită ca nivel tehnic de execuție, se va elimina etichetarea, deoarece implicit o marcă va fi atașată unui produs.

Pentru a înlocui forma actuală se propune ca Art. 2, f) să fie redactat astfel: