Poate că această contextualizare, din titlu, responsabil-iresponsabil pare cam punitivă, cam grosolană, ca și cum am împărți lumea în două. Sau altfel spus, ca și cum oamenii, consumatori operează cu diete responsabile sau iresponsabile.

Am folosit cu bună știință dihotomia în titlu, pentru a vă atrage  (măcar un pic) către subiect: consumul responsabil.

Asociatia CRIES - Programul LA PAS 2022
Credit foto Seba Tătaru

Ce este consumul responsabil? De ce este o opțiune, o necesitate? De ce să nu ne menținem în confortul consumului nostru alimentar, oricum ar fi el? Și cum facem, dacă credem în consumul responsabil, să producem o oarecare schimbare, pas cu las. Sau La Pas, cum sună numele programului celor de la Asociația CRIES în parteneriat cu Asociația INTERSECT (pentru programul educațional și cu ALIMENTERRA).

Despre programul „Educație pentru schimbare”, a fost lansat recent de cele trei organizații. Care au o vechime remarcabilă în activități de acest fel în domeniu, pregnante la nivel de țară, nu numai local.

Asociatia CRIES - Programul LA PAS 2022
Credit foto Seba Tătaru

Ambiția lor este să lucreze cu 450 de elevi din școli și licee timișorene. Deci au de lucru în comunitatea locală. Dar, atenție, fără familie nu faci nimic, bravo pentru abordare – și 900 de membri ai familiilor. Toți vor fi implicați în activități educaționale în domeniul consumului responsabil.

Ce este consumul responsabil? Ca pentru orice definire, câte bordeie, atâtea obiceie – să nu cădem în păcatul dicționarității.

Consumul responsabuil cred că este rezultatul unei atitudini dar și al unui comportament, al consumatorului, care, atunci când caută și alege alimente din producția agro-industrială, o face pe baza unor criterii.

Alege conștient, „gândește” nu doar cu stomacul, ci și cu mintea. Se întreabă de la ce distanță vine alimentul?, ce costuri are așa-zisa prospețime pentru a legumele/fructele să stea la raft?, sunt alimentele produse în România?, sunt alimentele produse într-o localitate apropiată de locul de consum?, cine produce acele alimente, sunt informații despre fermierii-familia de producători?, sunt alimente – legume/fructe de sezon din România? ș.a.m.d.

Unele din întrebări. Ce rost au? Să avem grijă ca alimentele pe care le alegem să fi fost produse cu un impact negativ cât mai mic asupra mediului, să fie dintr-un lanț de producție local, ca să rămână banii în economia locală, etc.

Dintr-o altă perspectivă, consumatorul poate înțelege că în „spatele” fiecărui aliment, în aval, sun folosite multe resurse – apă, sol, energie, inputuri. Mâncarea aruncată, chiar plătită, înseamnă cu o parte din resursele din aval au fost consumate degeaba. De exemplu folosirea neîngrijită și excesivă a solului, duce la deteriorarea sa, și apoi folosirea a cât mai multor îngrățăminte, care funcționează ca o perfuzie, artificială. Dacă fiecare dintre noi ar decide ăs cumpere pentru a mânca, cât trebuie din majoritatea alimentelor, nu am forța în aval folosirea intensivă cu efecte negative a resurselor naturale.

De exmplu știți de ce avem probleme cu nitriții și nitrații care au afectat în multe locuri apa, resursele de apă potabilă? Pentru că poluarea a fost produsă de folosirea latrinelor, de creșterea în scop economic a porcilor – în gospodărie, și de folosirea a diverse tratamente chimice pentru agricultura intensivă. Pentru că dacă cerem mai mult pentru că aruncăm mâncare, asta are efect, fără să ne dăm seama, asupra producției și ofertei. Consum responsabil, deci!

Dar conceptul propus prin La Pas este mult mai larg, din perspectiva responsabilității, și merită să aflați mai multe (link, mai jos).

Temele prioritare La Pas pentru activitățile de conștientizare și proiectele pilot sunt: consum responsabil, reducerea risipei alimentare, alimentație sănătoasă și modă sustenabilă.

Asociatia CRIES - Programul LA PAS 2022
Credit foto Seba Tătaru

Segmentul acesta de program La Pas, de la care au pornit gândurile mele, este parte din Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.

Prin alegerea, încă de acum câțiva ani, a sintagmei La Pas, CRIES & INTERSECT au transmis poetic și neechivoc că este nevoie, pentru o schimbare, de abordarea treptată. Este de fapt un titlu programatic.

Dacă vreți să susțineți organizațiile care se ocupă de mai mulți ani de programul La Pas, în domeniul consumului responsabil, aveți aici amănunte & contacte (Oana se ocupă de comunicare):

Oana Nasui, coordonator comunicare LA PAS, +0730 040 514
Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare
Timișoara, str. Viorelelor D14B ap.9, jud. Timiș, România
 
Link-uri și situri
 
Programul LA PAS