Un context și două argumente mai jos. Nu reproduc descrierea proiectului „Stop risipa alimentară”, pentru că poți afla de aici. Descrierea este pentru cei interesați de abordarea strategică, tactici, instrumente, activități și instrumente, adică replicarea proiectului. Pus în practică la Timișoara, de întreprinderea socială Intersect.TM.

Pentru cei interesați de instrumente practice, din proiectul „Stop risipa alimentară” au rezultat o culegere cu fișe și exerciții privind risipa alimentară. Care poate fi descărcată gratuit de pe site-ul proiectului spre a fi folosită de către cadre didactice și facilitatori comunitari.

Vrei să gătești? 10 rețete, video, gătite de diverși susținători ai proiectului, din resturi alimentare, aici.

Lucian Amanolesei "Ție ce ți-a ramas prin frigider?
Lucian Amanolesei “Ție ce ți-a ramas prin frigider?

Arhitectura proiectului de combatere a risipei alimentare, este la rândul ei, interesantă. Fără o construcție societală și organizațională adecvată, poate fi un eșec, dacă v-ați încumeta.

Ateliere educationale Intersect Timisoara 2021

Așadar cine a coordonat proiectul? Cine au fost partenerii? Cine l-a finanțat? O sursă de învățăminte, dacă vrei să afli, la un click distanță. Aici. 

Suntem vinovați?

Iar dacă mănânci iar ce nu mănânci, arunci, ai ajuns la paragraful potrivit.

De ce ai conștientiza chestia asta, cu risipa alimentară? Și aruncarea resturilor de mâncare este doar un simplu gest igienic, de tip “gospodăresc”?

Mâncare gătită, hrana cumpărată, consumatorii și gospodăriile aruncă. La gunoi, cum se spune.

Risipa alimentară este rezultatul unui comportament al multora dintre consumatori, care, pentru că pot și își doresc, cumpără mai multe resurse alimentare decât au nevoie.

Acestea, prea multe față de capacitatea de  consum, își pierd calitățile nutritive (se strică, devine non-consumabile) și inevitabil, ajung la groapa de gunoi. Sau este rezultatul unei comenzi consistente de alimente prin servicii de curierat, când, deși s-ar crede că pofta vine mâncând, cu aceeași viteză se oprește când stomacul se umple.

De ce nu ai arunca?

  • În fapt, hrana aruncată înseamnă timp, bani (din partea ta, a familiei tale). Din punct de vedere moral, risipa este un eșec. Nu ți-ai gospodărit bugetul, ai cumpărat mai mult decât poți prepara și consuma. La nivelul unui an, dacă ai exprima în bani, valoare monetară, pierderea ar apare așa cum este, consistentă. Dacă la asta adaugi risipa de apă în scop menajer, combustibilul folosit pentru deplasări chiar și atunci când transportul în comun ar fi soluția, cu siguranță s-ar vedea că pierzi destui bani. Risipa îi caracterizează pe cei care câștigă atât de mult și de repede și de grăbiți, încât risipesc resurse. Dar tu, probabil, nu ești o astfel de persoană, măcar și pentru faptul că îți organizezi și planifici viața, pentru a te bucura de mai mult satisfacții.
  • Iar pe partea comunitară generarea unor depozite tot mai mari și mai mari de deșeuri alimentare, greu absorbite în timpul vieții noastre, de natură. Înseamnă asta ceva? Da, pentru că o groapă de gunoi prost gospodărită, face parte dintr-un cerc vicios. Din care faci parte, primăria face parte, natura face parte. Proasta gospodărire se suportă din taxele și impozitele plătite de tine. Bani care în loc să ajungă la nevoile comunității se pierde prin diferite buzunare.

La final să punctăm și rețetele

Întreprinderea socială INTERSECT a derulat un intensiv program de conștientizare a risipei alimentare din România (calculată la 6.000 tone/zi), prin campanii online privind aruncarea mâncării de către gospodării, organizarea de ateliere educaționale în Timișoara și producerea de materiale educaționale disponibile gratuit pentru profesori și facilitatori comunitari.