Cred totuși că porcul este peste tot, tot timpul, cu noi. Nu pare Crăciunul că ar aduce o excepție alimentară, doar discuția despre porc la sfârșit de an este mai puternică.

Ar fi meritat prof. Vintilă Mihăilescu o reeditare a eseului „Porcul călător”, atât din Dilema Veche sau texte precum cele din volumul „Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică“. Este menționat o dată, într-un text, este adevărat.

Apoi caracteristica generală a abordărilor pare a fi arheologia culinară, cel puțin 3 texte fac recurs la istorie. Se pare ca a devenit deja un main stream approach.

Ce mai lipsește? Recomandarea acestei săptămâni, ediția propusă de Dilema Veche, porcul, este un subiect recurent, într-un fel, dar ceea ce nu este regăsită în text, este actualitatea.

Care? Se pregătește de vreo 2 ani o legislație restrictivă privitoare la creșterea în scop comercial, ilegală, în gospodării, a porcului, ceea ce stă la baza multora din focarele de pestă porcină africană ce afectează companiile din domeniu. Acum este la Camera Deputaților. 

PS. Mulțumesc amicului Iulian Duțu că mi-a semnalat această ediție a Dilemei Vechi.