Conform normelor privind etichetarea alimentelor, în categoria informațiilor obligatorii ce ar trebui incluse pe eticheta alimentelor preambalate este și, citez “țara de origine, dacă este necesară pentru claritate (de exemplu: produsele care afișează pe ambalaj drapelul țării sau repere geografice celebre)”.

Alegerea este mult mai complexă. Dacă vreau să susțin economia locală, m-aș uita și la originea laptelui, pe eticheta cu informații obligatorii, nu la poziționarea de marketing (eg. “Din inima Ardealului”). Dacă materia primă provine din altă țară, și această informație apare pe etichetă. Astfel multe produse verificabile la raft în retail, se poate citi “Produs în România” plus “Țara de origine a laptelui: România”. Eu verific locul de producție ȘI de unde provine materia primă.

Cum bine se știe, dar se poate și verifica, DELACO este o companie de marketing nu de producție de lactate. Toată producția pe care o vând, este din alte țări europene. Pe etichetă este specificat “Produs în Germania”, “Produs în Polonia”. Materiile prime sunt din acele țări, este puțin probabil ca laptele, de exemplu, să NU fie din Germania dar producția să fie acolo.

Și mai intervine un element, veți vedea pe eticheta un simbol grafic rotund sau oval, în care este înscris simbolul țării în care este unitate de producție. Ambalarea nu este producție. Pentru România, este RO. Și atunci cert este un produs în România.

Dacă ne dorim un produs în România, putem alege produse alimentare atestate sau certificate – produs tradițional, produs montan, produs ecologic, produs în GAL, produse IGP/DOP/STG. Sunt destul de multe certificări și atestări care de fapt sunt produse care păstrează/promovează patrimoniul cultural al României.

Referitor la normele privind etichetarea alimentelor, o pagina interesantă de la Comisia Europeană, destul de explicită și cuprinzătoare. Link AICI