Ziua internațională de conștientizare a risipei alimentare (29 septembrie 2021). Despre pierderi alimentare se discută de ceva timp. Pentru că lanțul alimentar are “scurgeri” pe ici, pe colo. De la munca în câmp (cultivare, recoltare), creșterea animalelor, apoi transport, pe urmă în industria alimentară până la consumator. Paradoxul, în România, cât și în lumea dezvoltată este că hrana nu ajunge la cei ce au nevoie. Unii o aruncă, alții suferă.

În România, în condițiile în care peste 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice, se aruncă în fiecare an 2,55 milioane tone de mâncare. Mai mult, 15% din populaţie este obeză, iar o treime supraponderală. Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban: dacă în rural se folosesc metode tradiționale de valorificare a resturilor de alimente în gospodărie, în mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi, făcând astfel imposibilă valorificarea deșeurilor, atât alimentare, cât şi nealimentare.

Unde putem noi acționa, ca parte din problemă? Hrana aruncată la gunoi  înseamnă energie și apă risipite, sol deteriorat. Irosirea unor resurse. Până ca celelate verigi să îți facă treaba, să facem ceva cu felul în care cumpărăm hrana, cum o preparăm, cum și ce aruncăm.

Azi Asociația INTERSECT Timișoara lansează o campanie online privind risipa alimentară din bucătărie, prin publicarea unor rețete creative gătite din resturi alimentare, primite de la gurmanzi, bucătari și prieteni. Această campanie face parte din proiectul „Stop risipa alimentară!”, alături de organizarea de ateliere educaționale și a unei culegeri de activități școlare.

Despre modelul lor de intervenție aici https://intersect.org.ro/magazin