Un mediu fecund, evident pentru brânză. Sau pentru politicianism? O brânză (ca orice produs alimentar) are un nume. Sau o marcă dacă este înregistrată la OSIM sau la EUIPO. Marca brânză de Năsal/Țaga este proprietatea FrieslandCampina (conform OSIM, a se vedea mai jos).

Anul trecut, în campania electorală, conducerea ministerului a efectuat o vizită de lucru în teritoriu, tot în județul Cluj, la un proiect antreprenorial din domeniul agriculturii. În informația difuzată atunci, nu apărea nicio legătură între minister și acea investiție. Ce fel de legătură? Ca fiind o investiție susținută cu bani publici, de regulă din PNDR 2014-2020.

Acum intrăm în teritoriul delimitat de grota de la Țaga. Dar să disociez totuși produsul alimentar de calitate (brânză de Țaga/Năsal) de politicianism și omagii. Citat: […] Ministrul Adrian Oros a efectuat o vizită de lucru la fabrica de brânzeturi Transilvania din comuna Ţaga, județul Cluj, în vederea identificării unor produse care pot fi încadrate și promovate pe schemele de calitate naționale și europene.[…]” Link https://www.facebook.com/madr.ro/posts/3965081870202428

În vederea identificării unor produse? Ministrul (oricare ar fi acela!) nu are de-a face cu identificarea unor produse, pentru selectarea lor ca produse alimentar pentru punerea în circulație ca produs certificat la nivel european. Există un cadru legal de nivel național foarte clar, susținerea politică nu este necesară. Meritul certificării, peste 2-3 ani va fi meritul asumat de producători, de antreprenori, nu de vreun politician.

Este nevoie de minister, de ministru, pentru ca după certificarea pe schemele de calitate europeană, produsele alimentare să fie valorizate naționale, cel puțin. Ca de exemplu, crearea unui cadru care să pună în valoare, prin achiziția publică, produsele certificate. Ca de exemplu, dineurile festive de 1 Decembrie, Ziua Națională, să pună la dispoziția comesenilor, produse certificate. Ca de exemplu ministerul să invitate presa în călătorii de acel fel, pentru ca specialiștii locali să explice în ce constă un produs certificat, ce beneficii culturale și materiale poate aduce. Ca de exemplu ministerul agriculturii să coopereze cu cel al culturii pentru ca Legea privind patrimoniul imaterial (ce include și chestiunea rețetelor tradiționale de preparate alimentare) să fie aplicată în vreun fel. Doar o vizită cu aparent caracter electoral, într-o grotă, nu contribuie cu nimic, pe termen mediu și lung.

Ați auzit, poate, de Scrumbia de Dunăre afumată IPG? Brânza de  Năsal/Țaga este într-o situație asemănătoare, pe drumul spre certificare. Am lucrat la cel puțin trei produse care au fost/sunt în certificare europeană, pentru formarea dosarului tehnic (minister, organismul de certificare, Comisia Europeană). Măcar despre chestiunea certificării cunosc ceva.

Și dacă nu identificarea de produse a fost scopul? Păi poate beneficii reciproce de imagine. Județul Cluj este un fief politic, brânza de Năsal/Țaga, cu circulație/producție cunoscută la nivel regional, mai degrabă decât național, capătă mai multă notorietate. Foarte simplu.

De ce nu a investit FrieslandCampina în dosarul tehnic de brânză de Năsal/Țaga DOP, atunci când producea masiv (cu ani în urmă), până la renunțarea la producție? Pe motivul, insinuat într-un interviu de acum 6-7 ani din Ziarul Financiar, că este nevoie de prea mult marketing ca să convingă consumatorii români de calitatea produsului?

Taga sau Nasal OSIM
Taga sau Nasal OSIM