Era în septembrie 2019 și unul din motivele care m-au determinat să concep o abordare de tip politică publică, a fost acela că acum 8-9 luni, MADR tot publică că face controale în piețe, dar controalele, rezulta din context, printre altele, doar sancționau producătorii pentru că  nu era afișată originea produselor (de ce administatorii îi lasă în piață, întrebare naivă). Și eram în fierbere locală pentru că, studiind de mai mulți ani fenomenul, autoritățile locale, sub pretextul modernizării vechilor piețe comuniste, le desființează, și le transformă în piețe mixte, o alternativă a marilor mall-uri.

Textul de mai jos  l-am conceput și transmis la MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) în nume personal. Îl reproduc mai jos, apoi și răspunsul primit de la autorități.

=========================

Stimate domnule secretar de stat,
Urmăresc de mai mulți ani problematica privind piețele agroalimentare, prin prisma multiplelor activități în care am fost implicat privind lanțurile alimentare scurte, mici fermieri, schemele de calitate (scrumbia de Dunăre afumată IGP, salata cu icre de știucă de Tulcea IGP național, salat cu icre de crap STG), Punctele Gastronomice Locale, etc.
Iată care sunt chestiunile pe care vi le supun atenției, urmărind de-a lungul anilor subiectul de referință dar și activitatea recentă a ministerului.
1) Nici până în prezent nu există, la dispoziția consumatorilor, nici din partea autorității centrale, nici la nivelul adnimistratorilor de piețe agroalimentare publice, un opis, o listă, un document, de o pagină, care să dea posibilitatea consumatorului, care vizitează o piață să știe cine este cel de la masa de vânzare și ce informații obligatorii ar trebui afișate produsele. Acest document poate fi creat și publicat în situl ministerului, cu antet, ca un opis, sau ca un leaflet spre a fi folosit de consumatori, ca un ghid.
 
Ar putea fi obligate administrațiile de piețe să creeze un panou informativ, vizibil, cu privire la elementele de informare.
 
2) Înainte de a sancționa, este nevoie de sprijin. În ce privește organizarea piețelor se pare că este nevoie ca autoritățile locale să fie ajutate cu un îndrumar sau ghid legislativ, care să consolideze și să le ofere informare, privind organizarea piețelor agroalimentare, ce reguli trebuie să urmărească și să respecte administratorii. Nu se poate avea în vedere o colaborare cu ACOR, cu FNGAL, pentru crearea unui ghid de legislatie consolidată, poate cu ajutorul Departamentului Juridic al ministerului?
3) Este de neînțeles de ce sunt admiși în piețe vânzători/producători care, așa cum a constatat aparatul MADR, contravin reglementărilor prin “neindicarea corectă a originii și categoriei de calitate pentru loturile de legume și fructe provenite din comerț intracomunitar sau import, pentru neafișarea zonei de producție și a datei recoltării în cazul produselor provenite din producția autohtonă, precum și pentru lipsa documentelor de provenință sau lipsa unor elemente obligatorii de pe aceste documente.”
 
Poate că tot aparatul juridic creat de autoritatea centrală, de legislativ, privind accesul în piețe al producătorilor nu prevede sancționarea administratorilor de piețe. Se vede din activitatea ministerului, prezentată în comunicarea indicată, că sancțiunile sunt date doar vânzătorilor și nu administratorilor de piețe.
Se poate analiza dacă nu cumva administratorii de piețe sunt cei care ar trebui să răspundă contravențional pentru că primesc în piață și acceptă ofertarea neconformă prevederilor legale. Și pe cale de consecință ar fi nevoie de adaptarea cadrului legal pentru responsabilizarea administratorilor de piețe.
 
4) Vă supun atenției, faptul că am constatat în practică că prin intermediul Regulamentelo  pentru “piețe mixte”, se crează de către autoritățile locale, în fapt, complexe agroalimentare. Vă atașez un proiect de Regulament de piață, pentru Piața Progresul din București, și veți observa că, din enumerarea de CAEN-uri, este vorba de un complex agro-alimentar, fără respectarea definiției din HG de referință. În proiectul de Regulament predomină CAEN-uri de comercializare și nu rezultă că acolo vor fi mici fermieri.
 
În acest sens, cum este controlată conformitatea organizării de piețe agroalimentare, în acord cu cadrul legal, pentru ca să avem legume șpi fructe românești, la nivelul autorităților locale? Se implică prefecturile în această acțiune?
5) Vă supun atenției felul cum o autoritatea județeană, CJ Sibiu a creat o piață exclusivă dedicată doar producătorilor din județul Sibiu.
De ce un astfel de exemplu nu este un studiu de caz si de ce nu se discută cu UNCJ despre o astfel de posibilitate si extinderea abordarii?

6) De curând autoritatea centrală a organizat Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA S.A.

În sectorul 4 va fi demolată Piața Norilor și se va reînființa ca complex agroalimentar în 2020. Astfel de cazuri mai sunt în Bucureșți, precum Piața Amzei care stă goală, sau Piața Sudului, care va fi terminată la anul, în 2020. Am avut în oraș Piața Coșbuc, a dispărut, Piața Gemeni – o arătare, alte și alte piețe și am asistat nepăsători dar ne-am și plâns că micii fermieri români nu sunt în piețe. Este nevoie de un pic de voință politică.
Ce facem ca în București, în vechile vaduri comerciale, în acest piețe ale orașului, să obțină Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA S.A. spații de vânzare exclusive? Să avem acces la legumele și fructele din centura Bucureștiului, județele învecinate?
7) O altă propunere este crearea posibilității de înființare a unor aprozare mobile, pe roți, așa cum există în multe părți ale lumii. Acolo unde nu există infrastructură de piață fixă, se poate folosi un aprozar mobil.
ROMSILVA produce 30 de tipuri de căruțe pentru fast-food, nu ar putea produce și aprozare mobile?
8) Din aceeași categorie, recent, printr-o impresionantă resuscitare, MASTER CARD și Asociația Piețelor au lansat un proiect de plată cu cardul la piațîă, care nu a primit nicio susținere publică din cîte cunosc.
O astfel de suținere ar încuraja relația dintre consumatori și vânzatori, cei care se conformează, care sunt corecți, se fiscalizează ar putea avea acces la finanțări, la dezvoltare. De asemenea se va putea încuraja relația cu restaurantele, cu bistrourile, care ar vrea să cumpere din piețe, de la fermieri români.
Cu stimă,
Tiberiu Cazacioc
=========================
Și răspunsul elaborat a venit.