Ministerul Culturii este autoritatea publică centrală responsabilă de elaborarea și aplicarea strategiei și politicilor în domeniul culturii. Domeniul gazdă este patrimoniul imaterial (la Ministerul Culturii, are și o Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, există și un Institut al Patrimoniului cu sarcini specifice), dar Comisia Națională UNESCO este la Ministerul Educației. Lipsește legătura trans-instituțională. Cheia este la reprezentantul României UNESCO, pentru o îndrumare de proces. În ce privește dovezile, în situl UNESCO la French meal, studierea paginii de elemente de context, arată amploarea demersului, de descriere, care este transdisciplinar (în descrierea de mai jos). O direcție de documentare pe care nu am explorat-o, poate fi Ministerul Afacerilor Externe.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu are nimic de-a face nici cu patrimoniul imaterial, nici cu domeniul UNESCO (nu are nici competențe, nici direcții dedicate). MADR, într-un vacuum instituțional, și divagând de la atribuțiile sale care sunt, din perspectiva subiectului cercetatat, doar în domeniul industriei alimentare (al alimentelor procesate) și nu al alimentației publice, a apărut public și ca un actor relevant în gastronomie.

Conform Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial link https://lege5.ro/Gratuit/geytimzugq/legea-nr-26-2008-privind-protejarea-patrimoniului-cultural-imaterial, Cap. II, privind “Expresiile culturale tradiționale”, art. 6, alin.(1) “Expresiile culturale tradiționale sunt rezultatul activității de creație a unei comunități umane cu caracteristici culturale coerente care permit delimitarea de alte comunități umane.”

În continuare, în același art. 6, pct. (3), “Expresiile culturale tradiționale pot fi exprimate și sub forma unor rețete sau instrucțiuni de preparare ori pregătire a unor alimente, respectiv a unor substanțe chimice, ori materiale de construcție, textile ori altele asemenea.”

Așadar expresiile culturale tradiționale precum rețetele de preparare a mâncării, fac parte din patrimoniul imaterial, reglementat de Legea nr. 26/2008.

Prin Art. 13 al Legii nr. 26/2008, Cap. IV, “Instituții și organisme cu atribuții în domeniul patrimoniului cultural imaterial” se stabilește crearea unei comisii de specialitate, astfel “Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, structură fără personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, are atribuții de coordonare a activităților de protejare și promovare a patrimoniului cultural imaterial, desfășurate în baza politicilor culturale ale Ministerului Culturii și Cultelor.”

Avem așadar o instituție, ministerul, și două instrumente, politica culturală privind patrimoniul cultural imaterial (care ar trebui să vizeze și expresiile culturale tradiționale – rețetele străvechi) și o comisie, care ar trebui să gestioneze, conform Art. 14, “Programul național de salvgardare, protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial”.

Conform sitului Ministerului Culturii, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial link http://www.cultura.ro/comisia-nationala-pentru-salvgardarea-patrimoniului-cultural-imaterial “Este organismul științific de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol de coordonare a activităților de protejare și promovare a patrimoniului cultural imaterial, desfășurate în baza politicilor culturale ale Ministerului Culturii și Identității Naționale. Comisia elaborează Programul național de salvgardare, protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, analizează dosarele de candidatură și acordă titlul Tezaur Uman Viu persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, recomandă Institutului Național al Patrimoniului acordarea mărcii tradiționale distinctive, conform prevederilor legale, dar îndeplinește și alte atribuții date în competența sa, potrivit legii.”

Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial elaborează Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial, o lucrare științifică ce tratează fiecare subcategorie patrimonială în parte. Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial din România se află în prezent la prima parte din cel de-al doilea volum, dintr-o serie de 3 volume proiectate (vol. I, vol IIA, vol. IIB, vol. III), în versiuni bilingve (română și franceză).

În Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial, Capitolul 8. Alimentație tradițională / Cuisine traditionnelle este elaborat de Conf.univ.dr. Narcisa Alexandra Ştiucă – Universitatea din Bucureşti /Université de Bucarest.

Link volum http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/Repertoriu%20Patrimoniu%20Cultural%20Imaterial%20vol%20I%20romana.pdf

Componență CNSPCI 2019 – 2020 (conform OMCIN nr. 2858/03.09.2019) este (link http://www.cultura.ro/comisia-nationala-pentru-salvgardarea-patrimoniului-cultural-imaterial)

  1. Irina BALOTESCU;
  2. Ioana-Otilia BASKERVILLE;
  3. Iuliana BĂNCESCU;
  4. Mircea Dorin CÎMPEAN;
  5. Lavinia Snejana COSTEA;
  6. Mirela CREȚU;
  7. Roxana DECA;
  8. Ioana Ruxandra FRUNTELATĂ;
  9. Silviu ILEA
  10. Anamaria IUGA;
  11. Viorica IURAȘCU;
  12. Diana MIHUȚ;
  13. Cosmina-Garofița MOCANU;
  14. Cristian MUȘA;
  15. Georgiana ONOIU
  16. Iozefina POSTĂVARU;
  17. Georgeta ROȘU;
  18. Gabriela RUSU;
  19. Tudor Alexandru SĂLĂGEAN;
  20. Constantin SECARĂ;
  21. Emil ȚÎRCOMNICU.

Din descrierea privind înscrierea mărțișorului în patrimoniul UNESCO, ne putem seama de cadrul instituțional, proiectarea procesului, desfășurarea lui și resurse implicate. Link http://www.cultura.ro/martisorul-fost-inscris-lista-reprezentativa-patrimoniului-cultural-imaterial-al-umanitatii-unesco

“Mărțișorul a fost înscris în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității .

Reuniunea se desfăşoară la Jeju, în Republica Coreea, în perioada 4-9 decembrie 2017.

În contextul reuniunii, urmare a analizei nominalizărilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial propuse pentru înscrierea pe Lista Reprezentativă, statele părţi în dosar au convins experţii internaţionali ai Comitetului asupra valorii universale de necontestat a practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie și a rolului pe care îl au în îmbogățirea tezaurului cultural mondial și a creativității umane.

Realizarea dosarului a presupus efortul unei numeroase echipe de specialişti remarcabili din instituțiile de profil și autorităţile guvernamentale / ministerele de resort din cele patru state partenere. Din partea României, activitatea grupului de lucru s-a aflat sub coordonarea doamnei academician Sabina Ispas, director general al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“ al Academiei Române și președinte al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Au făcut parte din componența acestui grup sau au contribuit la înscrierea dosarului şi la demersurile de promovare, alături de reprezentanţii din celelalte trei state partenere, distinsele doamne: conf. univ. dr. Ioana Fruntelată, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, cercetător ştiinţific dr. Doina Işfănoni, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, consilier Cătălina Pîrvu, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, cercetător ştiinţific dr. Iulia Wisosenschi, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“, cercetător ştiinţific dr. Laura Toader, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“, și domnul Ion Șerban, autor, editor imagine, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu“.

„Înscrierea Mărțișorului în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO este un adevărat succes și reprezintă încă o dovadă a faptului că atunci când specialiștii din domeniu și instituțiile publice au o strânsă colaborare, împreună putem realiza lucruri minunate. Felicitări tuturor celor care au făcut posibil acest rezultat excepțional!”, a declarat ministrul Lucian Romașcanu.

Alese mulțumiri sunt îndreptate Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Ministerului Afacerilor Externe, Delegaţiei permanente a României pe lângă UNESCO și Comisiei Permanente Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru Relația cu UNESCO – Parlamentul României, pentru sprijinul permanent acordat de-a lungul procedurilor, fundamentării argumentelor de susţinere şi de promovare a dosarului Mărţişorul pentru înscriere la UNESCO.

În urmă cu un an, la 1 decembrie 2016, a fost înscris în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii dosarul România – Republica Moldova „Tehnici tradiţionale de realizare a Scoarţei în România şi Republica Moldova‟. Acestea se alătură celorlalte cinci dosare cu obiceiuri, meșteșuguri şi tradiţii înscrise de România sau în colaborare România – Republica Moldova în patrimoniul imaterial al UNESCO: „Ritualul Căluşului“ (2008), „Doina“ (2009), „Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu“ (2012), „Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova“ (2013) și „Jocul fecioresc“ (2015).

Contacte pentru Delegatia Romaniei la UNESCO

Permanent Delegation of Romania to UNESCO

Maison de l’UNESCO, Bureau B7.35 à B7.41, 1, rue Miollis

75732 PARIS Cedex 15

Telephone 01.45.68.26.71; Fax 01.47.34.91.38

E-mail: dl.roumanie(a)unesco-delegations.org

Un exemplu de dosar este cel al “Gastronomic meal of the French”. Atașate sunt cele dosarele de nominalizare, în engleză și franceză. Link https://ich.unesco.org/en/RL/gastronomic-meal-of-the-french-00437

Conceptele pe baza cărora fundamentate aplicațiile sunt de tipul primare (obiceiuri alimentare, prepararea hranei), secundare (ucenicie, naștere, produse de fermă, etc.), biomuri (agro-ecosisteme, non-ecosisteme specifice).

Merită verificată, consultată pagina dedicată din situl UNESCO, în coloana din stânga sunt enumerate, link https://ich.unesco.org/en/RL/gastronomic-meal-of-the-french-00437

Pe de altă parte, conform sitului UNESCO, din baza de date, Comisia Națională a României pentru UNESCO este la Ministerul Educației, președinte fiind Cristina Monica Anisie, ministru, iar secretar general al comisiei este d-na Daniela Zaharia.

Conform sitului CNR UNESCO, în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii România este prezentă cu 7 elemente (link https://www.cnr-unesco.ro/ro/subcomisie/cultura)

-ritualul Călușului (din 2008)

-Doina (2009)

-artizanatul ceramicii de Horezu (2012)

-colindatul de ceată bărbătească (2013), înscriere multinațională cu Republica Moldova

jocul fecioresc (2015)

-tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), înscriere multinațională cu Republica Moldova

-practici culturale asociate zilei de 1 Martie (2017), înscriere multinațională cu Republica Moldova, Bulgaria și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

În ce privește Subcomisia onorifică a CNR UNESCO, aceasta este formată din

Subcomisia Cultură:

  1. Dan BERINDEI
  2. Virgil Ştefan NITULESCU
  3. Ionel CANDEA
  4. Alexandru BARNEA
  5. Liviu CHELCEA
  6. Sabina ISPAS
  7. Anca BRĂTULEANU
  8. Alexa VISARION
  9. Aura CORBEANU
  10. Octavian Lazar COZMA
  11. Alexandru BELDIMAN
  12. Dumitru SERBAN
  13. Irina HOREA
  14. Balint SZABO
  15. Răzvan THEODORESCU