Pentru prima oară! O abordare holistică. Pentru prima oară Comisia Europeană corelează mai multe aspecte ale evoluției economiei europene, ce până acum erau tratate separat: schimbări climatice, biodiversitate, lanț alimentar. Și propune trei viziuni – un globală, care este mandatul cu care a fost votată Comisia Europeană, celelalte două, sectoriale, declinate din viziunea globală.

Nu vă ofer un mic dejun frugal, o prezentare pe scurt. Cele trei documente strategice trebuie lecturate, link-urile mai jos. Doar vă semnalez rapid, chestiuni esențiale. Și faptul că se afirmă o tendință majoră de schimbare, a evoluției Uniunii Europene, care are ca orizont următorii 20-30 de ani. Cum ne pregătim, cum profităm?

De anul trecut încoace (cu o paranteză dramatică, criza COVID-19), Uniunea Europeană nu a și-a pierdut focusul. Anul trecut Comisia Europeană a fost validată cu Pactul Verde European (Green Deal). Și astfel a furat startul strategic, preluând de pe agenda publică americană, un proiect care a fost folosit în alegerile parțiale din 20189. Apoi în mai, exact pe 20 mai, în paralel cu toate celelalte preocupări, Comisia Europeană a dat publicității două comunicări, Strategia UE pentru Biodversitate, Strategia „De la fermă la consumator”.

Dar să ne uităm rapid la context. Pactul Verde European, programul-mandat al CE are ca obiectiv “Până în 2050, UE să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”. Ceea ce înseamnă că și agricultura este vizată, pentru că este o industrie poluatoare, contribuie cu un anumit procent (zootehnie). Este de fapt o abordare de tip, să zicem, top to bottom. Presiune pe industria agro-alimentară să își schimbe cât de cât modelul de business, astfel încât să răspundă cât mai mult preocupărilor consumatorilor. Sau ca la industria tutunului, presiune pe producător. Cu deosebirea că presiunea ca mâncarea să fie mai curată, nu ne va face să producem propria noastră Nutella.

Ce bani se pun la dispoziție de către UE? Propunerea de finanțare este de 100 miliarde de euro prin Mecanismul de Tranziție Justă. Câți bani țintește România, public și privat?

Prima comunicare din cele două este EU Biodiversity Strategy 2030. Unde am identificat un capitol 2.2 care tratează “Readucerea naturii în peisajul agricol”, pentru că unele practici agricole afectează biodiversitatea contribuind la declinul acesteia. Și în ce direcție arată Comisia Europeană, evident că statele membre analizează?

Iată. Agricultura de precizie, agricultura organică/ecologică, agro-silvicultura, pajiștile permanente a căror prelucrare este slab intensivă, standarde mai strict de bunăstare a animalelor. Și mai și, scăderea cu 50% a folosirii pesticidelor până în 2030, cel puțin 10% din suprafețele agricole să fie dedicate biodiversității, 25% din agricultura UE să fie ecologică până în 2030, posibilitatea includerii în sistem a semințelor locale, tradiționale și adaptate local.

Ajungem și la Strategia „De la fermă la consumator”. Care punctează clar, mai multe direcții de acțiune:

– Crearea unui lanț alimentar care funcționează pentru consumatori, producători, climă și mediu

Promovarea unui consum alimentar durabil și facilitarea trecerii la o alimentație sănătoasă și durabilă

– Reducerea pierderilor și a risipei de alimente

– Combaterea fraudei alimentare de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.

Cum se va folosi România de acestă oportunitate, pentru a face un salt în viitor? Unde sunt pașoptiștii din industria-agroalimentară românească?

NOTE

Green Deal/Pactul Verde European aici https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro

EU Biodiversity Strategy 2030 aici https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0380&from=EN

Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic aici https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0381

EU Biodiversity Strategy 2030