Cu copii mei m-am lămurit. Există două feluri de cola globale, nu numai Cola (Coca). De câte ori mergi undeva, la un local de alimentație publică, întrebi de Pepsi Cola, dacă au. Răspunsul este: avem cola. Pepsi Cola? întreb eu. Ei: Coca Cola. Și le explic, ce pedant sunt !, că există două feluri de Cola, Coca și Pepsi. Iar faptul că Pepsi Cola vinde la sticlă și că asta este ceva deosebit (și îmi place la sticla de 0,25 ml), a fost minimalizat de un barman. Care mi-a oferit produsul comandat, dar mi-a spus că este aceeași Cola de la pet. Sărmanul nu are habar de branding. Pentru mine lichidul cafeniu, cu bule, are alte conotații, nu este ceva de băgat la burtă. Este amintire, nostalgie, neiges d’antan.

PS: Dacă Coca Cola își face iluzia că vinde fericire, este dreptul lor. Dar Pepsi Cola, care era făcut la IAS 30 Decembrie, lângă București, sau la Constanța, era simbolul spiritului liber. Sau ceva pe acolo. Băutura occidentală la sticluță, obținută prin relații. Bulgarii produceau Schweppes.