“Din grădina Cucoanei” este o nouă linie de produse realizate în mediul rural, având ca mastermind pe dr. Lucia Lupea. Localizată la Ciofliceni, comuna Snagov, lângă București, producția de zarzavaturi și legume, este completată cu diverse produse preparate și conservate la borcan, pentru gustare, mic dejun sau la sfârșitul mesei. În textul de mai jos, d-na Lupea ne spune povestea, bine documentată, care stă la baza seriei de produse pe care le propune dânsa. Un pic legendă, un pic realitate, mult patrimoniu, toate combinate cu ceva muncă și dârzenie, încearcă să îți facă loc în lista de preferințe ale cumpărătorilor din mediul urban.

Povestea Cucoanei spusă de Lucia Lupea

Studiind monografia comunei Băleni, comuna în care am copilărit şi am devenit OM, monografie scrisă de bunicul meu Gheorghe Trifonescu, precum şi ascultând aproape 17 ani poveştile bunicii mele, Florica Trifonescu, învăţătoare la Şcoala de Fete din sat am aflat următoarele.

Profitând de unele avantaje date de Legea Agrară din 1920, Gh. Niţescu, bogătaşul localităţii, în asociaţie cu Dr. Staicovici din Bucureşti, au înfiinţat la Băleni, în anul 1922 o fabrica de conserve.

La Valea Săracă, între marginea de est a satului și malul drept al Ialomiţei, proprietarul moşiei Băleni avea un teren de 5 ha, cu ieşire la şoseaua principală Târgovişte- Bucureşti. Terenul a fost închis cu scopul de a fi destinat  fabricii de conserve. Produsele fabricii erau date în consum în centrele din Târgovişte, Ploieşti şi Bucureşti, fiind bine apreciate de consumatori. Materia primă era de bună calitate produsă fie pe terenul afectat fabricii, fie procurată de la legumicultorii localnici din Băleni Sârbi.

De asemenea poveste Cucoanei Lucia Niţescu, sotia lui Gh. Niţescu, încă se mai spune la noi în sat. Se pare că trăită la curţile regale din Europa, a fost nevoită datorită unei boli să se retragă la Băleni. Deoarece a fost foarte dezamagită de educația “innapoierea” de care sufereau atât românii, cât şi sârbii, s-a retras în bucătărie, alături de slugi şi a gătit cot la cot cu ei, bucate alese. Din relatările bunicii mele, adevăratul motiv al deschiderii fabricii de conserve la Băleni a fost pasiunea Cucoanei pentru bunătăţuri şi dorinţa soţului ei de a o ţine în ţară. Dr. Staicovici a fost medic currant al cucoanei şi a recomandat aceasta terapie.

Bunica mea, fina de cununie a Cucoanei, mi-a povestit că o invita la orele de lucru manual la şcoala pentru a le învăţa pe fetele din clasa dumneaei secretele zaharicalelor si conservelor.

La moartea Cucoanei, toţi participanţii la înmormântare au primit pe lângă colacul, bănuţul şi lumânarea care să-i asigure trecerea lină pe lumea cealaltă, şi câte un borcan de zacuscă şi dulceaţă, să se minuneze şi sfinţii de bunătaţile făcute de ea.

Dulceţurile primite în dar de la Cucoană, dulceţurile bunicii mele de asemenea, se păstrau în sobele de lemne pe perioada verii pentru ca noi copiii să nu ne înfruptăm “ ..din cele zaharicale fără măsură pentru că ne-am fi stricat dinţii”. De fapt erau păstrate tot pentru noi însă le mâncam cu măsură, măsura era dată de mâinile care trudeau pentru a obţine gustul copilăriei şi pentru părinţii mei şi pentru cei ca mine.

Rețeta dulceții de măr cu scortișoară povestită de Lucia Lupea

Referitor la produsul descris – Dulceaţă de Măr cu Scorţişoară Lucia, reţeta bunicii mele, preluată de la nasa ei, Lucia Niţescu suna cam aşa:

“Amintind de tinereţe, care trece… e pe ducă,

Mărul galben parfumat, cu cel roşu-mperecheat

Trec cu-nfrigurare, în strecurătoare.

Şi la fel se făţuiesc cu apă curată

Până când uşor-uşor, rămân fără pată

Lama de cuţit le trece, uşor peste pulpă,

Coaja cea zbarcită, a ieşit din culpă.

Miezul galben se grijeşte jos pe tocător,

Şi cu drag se mărunţeşte ca un cubuşor.

Totul se stropeşte cu lacrimi de lămâie

Şi se parfumează, parc-ar fi tămâie.

Siropul se leagă, zahăr din belşug

S-acoperă cu apă…e cu mesteşug!

Focul îl cuprinde în cea crăticioară,

Să nu faceţi multă! Iese neagră cioară!

Când ca un şiret, siropul se leagă

Facem dintr-un foc, o flacără bleagă.

Zdupăim cu mărul în cea crăticioară

Şi doar presărăm mandra scorţişoară.

Intre timp pe foc, într-un cuptoraş

Nuca o băgăm… e de la oraş!

O lăsăm puţin, câteva cuvinte

Nu o perpelim, altfel iese iute!

Intre degeţele o strivim un pic,

Să îşi schimbe forma, cam ca un fistic.

O punem lîngă mere şi lîngă scorţişoară,

Cântăm de tinereţe, până plecăm la şcoală.

Şi când e gata totul, degrabă mirosim,

Parfumul ne îmbată! De ce să-l irosim?

Degrabă în borcane o aşezăm culcată

Şi ne aducem mintea pe uliţi de-altădată

Cînd cu năframa lungă şi merele din sîn

Mergeam grăbiţi în luncă şi fînul să-l cosim.

E scurtă tinereţea!

E scurtă şi dulceaţa!

Dar dulce este mărul

Aşa cum este viaţa!

Încheie Lucia Lupea toată povestea, așa:

Bunica mea, la care cu mult drag si respect mă gândesc, a fost una din puţinele învăţătoare care la orele de lucru manual făcea cu fetele ei dulcețuri – dulcegării. Mirosul de măr şi scorţişoară îi rămânea “în urmă”, ca un veritabil parfum care mi-a înseninat copilăria.

Leica, sora ei, bătrână fiind şi trăind mai mult, avea prilejul să mănânce de astă dată dulceaţa de măr cu scorţişoară făcută de mama mea. Ea spunea mereu că această dulceaţă e mai dulce ca păcatul!

Mi-aş dori ca acest produs să fie cunoscut şi promovat şi mi-aş dori ca şi copilul meu să se întrebe care este parfumul pe care il foloseşte mama lui, mi-aş dori să nu uite beneficiile produselor alimentare locale prin povestea Cucoanelor din familia lui!

În concluzie există o strânsă legătură între îndeletnicirea localnicilor prin obținerea produselor agricole locale, procesarea lor cu mult drag  și respect și nu în ultimul rând o sursă de existență și sănatate.

NOTA

Cum de am uitat? In foto sunt bunicii mei Gheorghe si Florica Trifonescu alaturi de elevii lor de la Scoala de Baieti si Scoala de Fete, prin 1936 si bineanteles reteta bunicii de dulceata de mar cu scortisoara, scrisa in 1921 si publicata intr-o carte de retete ce le-a folosit elevelor ei la orele de gospodarie ( un fel de educatie tehnologica actuala).

 20163416-103458_p0(1)

20165216-125208_p0(1)

20163216-103202_p0