Ce este și ce a fost Food Bloggers Conference? Acum, după ce a luat sfârșit o nouă ediție putem trage linie.

Este o arenă publică. Food Bloggers Conference este, după părerea mea, locul în care are loc un schimb de idei care altfel nu ar avea un spațiu de circulație adecvat. Fiecare blog în sine este o mini-arenă, însă cu limitele sale. FBC un cadru mai larg, este arena publică. Și acesta este un merit și un atu al evenimentului.

Este un spațiu de discuție multinivel. Food Bloggers Conference organizează spațiul de discuție atât în plen, cu membrii panelurilor primind și vânzând idei, alterându-și reciproc opiniile, dar și între sală și panel. Fertilitatea dezbaterii este facilitată de puterea celor care ocupă fotoliile orchestei. În cazul FBC 2015, inevitabil, am avut paneliști mai aprigi și paneliști mai liniștiți. Dar discuțiile au fost vii și cu scântei, un spectacol interesant de urmărit.

Un creuzet al nemulțumirilor, dorințelor și aspirațiilor legate de hrană ca subiect public. Cu mult din ideile lansate în dezbatere, de la “pupitru”, am fost de acord. Despre ce s-a vorbit? Despre importanța și nevoia de produse locale, despre necesitatea unei filiere, a unui lanț alimentar care să faciliteze integrarea materiilor prime locale în bucătărie.  Despre nevoia și dificultățile de a inova în alimentația publică, precum și despre dileme etice precum existența sau nu a unei bucătării românești.

Un uriaș focus grup pentru cei ce operează în retailul modern și industria alimentară. Ceea ce este și important, dar nu a fost suficient fructificat de către potențiali stakeholderi, este că în arena FBC 2015 s-au reunit persoane care privesc din afară sistemul hranei. În situația noastră LIDL a fost principalul susținător. Poate au fost în sală și stakeholderi din industria alimentară, reprezentanți ai asociațiilor patronale, ai celor care se ocupă de producerea mâncării, pentru a lua notițe, în sensul bun.

Spațiul non yes-men-ilor. Un loc în care cei care produc mâncare pot afla, fără intermediari, nu prin prisma unor rapoarte cuminți ale agențiilor de marketing, de publicitate, care sunt ideile ce mișună, care este magma profundă ce se agită pe fundul apei, și va izbucni la suprafață în anii următori.

O complexă platformă de networking. Reuniunea precum cea care a fost FBC, sunt prilejul de a atrage idei noi și prin medierea întâlnirilor dintre stakeholderi la nivel individual. Pauzele de masă, cafea sunt cele mai fertile ocazii de a propune celorlalți care sunt preocupați de aceleași idei ca și tine, noi abordări. Eu am avut ocazia să mă întâlnesc absolut întâmplător cu Luiza Danieliuc, un specialist în probleme de fiscalitate/taxare care are un blog despre fiscalitate bun pentru IMM/PFA/freelanceri, pe care îl citisem în 2015 și care m-a inspirat să rezolv o problemă. Am discutat cu cineva care se ocupă de proiectul romanianchefs.com pentru promova bucătarii români. Am pus pe “masa” de discuții proiectul Poveștile hranei. M-am întâlnit și am discutat pentru prima oară, cu o fostă vecină, plecată de curând din blocul nostru, care reprezenta compania care importă înghețata Haagen Dazs. M-am regăsit în cadrul conferinței în ideile dezbătute pentru că ele fac parte din “core business”-ul organizației Slow Food. Și m-am reîntâlnit cu oameni care fac parte din mișcarea Slow Food, Adela Trofin, Dana Burlacu Visternicu, Raluca Vasile, Oana Coanță, Michaela Podolsky.

Și un loc al afirmării calității. Desigur LIDL are meritul de a fi coagulat reunirea oamenilor cu ajutorul EVENSYS, la hotel Radisson, un loc al dedicației pentru segmentul food and beverages. Dar ce este mai important, mâncarea servită în pauze, experiențele culinare EDENIA, Haagen Dazs, cele cu Staropramen, au arătat că hrana nu este numai obiect ci și subiect.

PS: Mai ales al treilea panel a fost foarte agitat și a pus în evidență oameni și idei care mustesc în societatea civilă în legătură cu hrana. Ele așteaptă o descătușare sau trebuie să își capete niște vectori pentru descătușare. Tu, dacă hrana ar fi o armă politică, pentru ce ai lupta folosindu-te de ea?