Care sunt efectele consumului de sare iodată, fără prescripție medicală? APC din România a supus analizelor mai multe mostre, din comerț. Textul evidențiat cu italic le aparține. Să nu lăsăm deoparte faptul că în restul lumii, mai ales în America, se duce o bătălie publică contra excesului de sare inclus de industria alimentară/alimentația publică în ready made meals. AICI.

Sarea neiodată are termen de valabilitate nelimitat (8% dintre produsele analizate), în timp ce la sarea iodată termenul de valabilitate variază între 1 an și 20 de ani, în funcție de substanțele chimice adăugate în procesul de iodare a sării. Aceste variații ale termenului de valabilitate demonstrează toxicitatea sării iodate, dată de substanțele chimice adăugate în procesul de iodare a sării.

Consumul de sare iodată are  efecte negative asupra organismului uman, dintre care cele mai grave sunt următoarele :
– suprasolicitarea rinichilor și a altor organe interne;
– disfuncții tiroidiene la persoanele sensibile;
– încetinirea proceselor metabolice și apariția obezității;
– slăbirea sistemului imunitar;
– cancer de tiroidă, în special cancerul papilar
– senzații permanente de cald (ce au ca efect intoleranța la cald)
– tulburări ale somnului, hipertensiune, anxietate și nervozitate;
– tireotoxicoză.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) solicită eliminarea restricţiei legale de comercializare a sării neiodate în magazine. Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare “iodată” decât cantitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 5 grame de sare. Acest consum ridicat de sare explică rata ridicată a hipertensivilor- circa 40% din populația adultă a țării noastre- precum și numărul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare și atacurile cerebrale.

Sarea neiodată are termen de valabilitate nelimitat (8% dintre produsele analizate), în timp ce la sarea iodată termenul de valabilitate variază între 1 an și 20 de ani, în funcție de substanțele chimice adăugate în procesul de iodare a sării. În concluzie, aceste variații ale termenului de valabilitate demonstrează toxicitatea sării iodate, dată de substanțele chimice adăugate în procesul de iodare a sării.

Au fost analizate sortimente de sare fabricate/distribuite de către: Societatea Naţională a Sării Salrom – Salina Cacica Suceava, Societatea Naţională a Sării Salrom – Salina Târgu Ocna, Societatea Naţională a Sării Salrom – Salina Slănic Prahova, SC Astron SRL, SC Pirifan Distribution SRL, SC Marathon Distribution Group SRL, SC Defne Selos SRL, SC Melaz Trading Company SRL, SC SanoVita SRL, SC Compania Indiilor Orientale Prod SRL, SC Kamis Condimente SRL, SC Kotanyi – Austria, SC Benten Medical SRL, SC România Hypermarche SA, SC Solaris Plant SRL şi SC Bio Logistic&Distribution Partener SRL. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Din analizarea sortimentelor de sare a reieşit că în procesul de iodare a sării substanţele menţionate mai sus se regăsesc după cum urmează:
–        La 52% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodatul de potasiu;
–        La 40% din tipurile de sare analizate s-a folosit ferocianură de potasiu;
–        La 36% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodul;
–        La 32% din tipurile de sare analizate s-a folosit carbonatul de sodiu;
–        La 28% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodura de potasiu;
–        La 4% din tipurile de sare analizate s-a folosit carbonat de magneziu;

În cele 25 de produse analizate s-au identificat 6 tipuri de substanţe şi aditivi alimentari, după cum urmează: iod, iodat de potasiu, iodură de potasiu, carbonat de sodiu, carbonat de magneziu şi ferocianură de potasiu.