Salata grecească cu brânză pretins Feta tradițională. Castraveți Fabio, tomate de seră sticloase. 28 de lei.

O interesantă experiență HORECA care dă de gândit. Parte a antreprenorilor, poate că nu cunosc chestiunea asta cu indicația de origine și falsul, o parte a consumatorilor poate că nu cunosc chestiunea asta cu indicația de origine și falsul. Poate că unora nu le pasă, de înțeles. Dar este corect? Pentru că indicația geografică, de tip IGP, DOP sau produsul certificat STG, a plecat, la origine, și încă este, de la produse realizate artizanal, într-un anume loc, de un cerc restrâns de producători, pe baza unor practici și resurse locale, care au creat o reputație îndelungată. De aceea exclusivitatea pe care au creat-o trebuie și merită să fie apărată, tocmai pentru că ea susține un patrimoniu culinar de sorginte non-industrială.

Trăim într-o epocă, binecuvântată sau nu, a potențialului acces la consum (pentru că nu toată lumea se bucură, economic de asta). Un consum care este înșirat pe un lanț atât de lung încât originea produselor se pierde atât în geografie cât și în uitare și nepăsare. Acest efect duce la o depersonalizare a producției de hrană. Cum? Nu se mai face legătura cu originea, cu locul de producție.

Se ajunge la și se practică o escaladare a monetizării percepțiilor, prin care se încearcă ca un produs rar, eminamente produs pe scară mică, artizanal, să fie ridicat la rangul de producție de masă. Consumatorul, „needucat”, cum bine spunea la un moment dat dl. Sorin Minea (citez din memoria intervanția sau audio, la o emisiune de televiziune) cheltuie produse identificate printr-o denumire care dă impresia de autenticitate.

Dacă în cazul bunurilor de tip industrial, manufacturate, probabil că falsificarea lor, democratizează accesul simboluri ale bunăstării, o răzbunare mai degrabă socialistă dar și mercantilă contra imperiilor de tip LVMH, plus alte considerente – mă opresc aici, în cazul alimentelor nu este vorba de industrii imense adesea.

Contrafacerile alimentare au devenit o chestiune comună prezentă pe masa tuturor. Sarea de Himlaya? Circa 80% este produsă în Pakistan, dar marketată printr-un export în India la nivel global. Etc. Etc. Etc.

Ca să nu o lungesc. Unora poate că le pasă că industria alimentară mare, asaltează industria artizanală pe scară mică, locală și națională. Unora poate că le pasă și nu vor să fie mințiti. Iar altora poate că le pasă că am putea păstra specificul local. Deci merită lupta? Merită.

Denumire de Origine Protejată

Denumire de Origine Protejată

Cum trebuie identificată o brânză Feta certificată? Semnul galben este aplicat pe etichetă doar dacă este respectat un caiet de sarcini, dacă producătorul face parte dintr-un grup de producători care aplică caietul de sarcini. Produsele certificate sunt singurele al căror mod de producție este verificat în ce privește lanțul de producție, sursele, modul de producție.