Fetișizată, idolatrizată, ignorată sau uitată, mămăliga a devenit, iată, un subiect cult. Sau un subiect cultural. O parte a opiniei publice consideră mămăliga drept un marker cultural ce definește (și el) caracterul poporului român, prin mâncare. Adesea se uită că porumbul a devenit recent un aliment național, fiind o vegetală ce a cucerit treptat vechiul continent, după ce a fost descoperit în America de Sud.

Revenind la mămăligă, după ce porumbul a devenit indispensabil și la români, mămăliga a ocupat pentru o bună bucată de vreme poziția de staple food. Probabil împreună cu sarmalele, și alte câteva alimente comune.

Din punct de vedere gastronomic, mămăliga a fost înfrântă relativ recent, de industria alimentară. Mămăliga tradițională, zic, cea vârtoasă și închegată. Care îndesată fiind, se întărește de o poți felia a doua zi. Sau o poți frige pe o suprafață încinsă.

Sacrilegiul s-a petrecut rapid. De dragul convenienței, pentru probabil tânăra generație grăbită a renunța la rețetele clasice, în prezent, în proporție de 100% și peste, la raft, la retail, domină sau mai bine zis predomină, mălaiul de porumb, grișat. Din acela care se transformă în mămăligă în 3-5 minute.

Așa că este o aberație ce nu merită numele de mămăligă, ci de ciorbă de mămăligă. O materie galbenă, păstoasă, lichefiată și ușor coagulată, trântită cu lingura, nu tăiată și feliată. Doamne, unde am ajuns? Și aici punctez, ca de obicei, putem numi ambele produse, pe care le-am descris, drept mămăligă?

Am detaliat această digresiune mămăligoasă, drept introducere, poate prea lungă, la un proiect cultural original, important, pentru gastronomia noastră, și cea regională. Este vorba de, citez „Proiectul Gastronom: arta contemporana cu patrimoniu culinar”, produs de Asociatia CRIES-Centrul de Resurse pentru Initiative Etice si Solidare. Proiectul face parte din „La Pas”, un program implementat de Asociatia Timisoara Capitala Culturala Europeana 2021 in parteneriat cu Asociatia CRIES-Centrul de Resurse pentru Initiative Etice si Solidare.

Schema a fost destulă de simplă și năstrușnică. Creatorii au fost invitați să își exprime viziunea despre mămăligă. Juriul i-a selectat pe Lorena Breaza (creația „Alvarium”), Mircea Cirtog (creația „3 luni de mămăliga – O Vacanță de Vară”) și Andreea Medar (creația „Cultural Jamming”), ca timp de 10 zile să fie rezidenți culturali, și, folosind mămăliga ca material de lucru, să  descrie relația dintre hrană și cultura. Proiectul curatorial a fost asigurat de Cosmin Năsui.

Duminică 1 septembrie 2019, la Timișoara, a avut loc vernisajul. Cum a decurs și ce a rezultat? Mămăliga nu a explodat la Timișoara, dar și-a început drumul de subiect cultural.

Dacă sunteși curioși și vreți să aflați mai multe, link resurse https://www.modernism.ro/2019/08/29/hrana-ca-parte-a-patrimoniului-imaterial-expozitia-gatronom-cu-lucrari-de-arta-din-mamaliga/

Echipa Modernism.ro
Curator & PR: Cosmin Năsui
Image & Film Editor & Directed by: Cristi Farcaş
Web: Ciprian Voicu
Fotografie: Lucian Muntean
PR cultural: Oana Ioniță

Critic de artă: Valentina Iancu

Website: http://www.modernism.ro/
Facebook: http://www.facebook.com/modernism.ro
Canal video: http://www.youtube.com/user/modernismpunctro