,,Mă preocupă de mai mulți ani, și am arătat public asta, faptul că societatea noastră, deși mănâncă, nu se hrănește. Suntem într-un punct critic, de inflexiune, în care trebuie să spunem că doar atât, nu ajunge. Hrana românilor ca moștenire culturală, face parte din patrimoniul imaterial. Iar Manifestul de la finalul primei ediții a Congresului dă tonul acestui început. Vă invitam alături de noi, pentru regăsirea identității culinare naționale. Aș începe de la gurile Dunării, cu scrumbia afumată, viitor IGP, un unicat in Europa.”

Am zis eu, Tiberiu Cazacioc – Slow Food Bucuresti-Valahia Gusturilor

rsz_audienta_cgv1

Congresul Național de Gastronomie și Vin s-a întâmplat și asta pentru că, deși considerată, din punctul meu de vedere, o ediție Beta, totuși a fost posibil ca mai mulți susținători să se alăture inițiativei, să fie convinși să pună umărul, nu numai damigeana, la realizarea lui.

Petiția este aici (dacă nu vreți să citi părerea mea): https://www.petitieonline.com/ziua_naional_a_gastronomiei_i_vinurilor_din_romania#sign

oprisor ARCUB

Locul a fost cel mai potrivit. Este vorba de ARCUB. În centrul orașului, în curtea interioară, în spațiul de tip foyer, vis-a-vis la La Mama, tot acest venue a permis interacțiuni, discuții, socializare. Foyer-ul a fost, needless to say, cucerit de vinuri. Cu su fără mașină, cu sau fără șofer, pe trotinetă, bicicletă sau per pedes, ziua de 7 iunie 2017 a fost marcată de degustări. Mie mi-a plăcut Pelinul de Urlați, în fiecare variantă, rose sau roșu. Rece și cum se exprimă cunoscătorii, petillant.

M-am ocupat de organizarea standului Ivan Pescar & Miadmar cu nea Gică Bulgaru. Mărturisesc că am avut parte de mai multe momente critice. Unul a fost ajungerea la destinație, în Centrul Vechi, a expediție de la Tulcea. Oamenii s-au rătăcit la Curtea de Apel. Și am o bănuială că ar fi fost tentați să plece. Dar am coborât de la magazinul Himalaya, unde parcasem eu, peste drum de Lupoaică, să îi recuperez. Am găsit soluția, i-am preluat și am mers spre parcarea de pe Calea Moșilor.

scrumbia_de_dunare_afumata_ivan_pescar

Distractiv a fost că la parcare și debarcare, ditamai mașină frigorifică, cu care mai avuseseră și altceva de făcut, conține 2 cutii cu produse. Și nicio masă pliantă, despre care vorbiserăm. În fine, ne-am pus în mișcare și am traversat bulevardul. Am aranjat standul, nea Gică Bulgaru și-a dat silința.

Setupul nu l-a impresionat și de-abia la fotografii am văzut, la două zile după aceea că tava stătea de-a curmezișul și cealaltă tavă nu era folosită. Nemaispunând că m-a fentat. eu cumpărasem foițe de cereale de tip krackers. Pentru salata de icre de știucă. Dânsul mi-a zis că nu vrea lumea. De fapt, el nu a vrut, din motive care îmi scapă. Una peste alta, standul a fost un succes.

Ceilați expozanți au fost Valeputna. Microgreens. Mica Ilinca. Și niște oameni minunați cu un juice profi.

Ce a fost înăuntru? Trei paneluri cu debate-uri aprinse. Doua sesiuni intermediare.

O dezbatere despre istoria culinară a României și profunzimile ei.

O dezbatere despre identitatea culinară națională.

Și un final despre enoturism și combinația necesară dintre băut și gustat la fața locului.

congresul de gastronomie si vin hadean cazacioc

Două chestiuni au fost lansate în final. Și sunt importante.

(1) O petiție online și publică pentru o zi națională a gastronomiei și vinului. Petiția aici https://www.petitieonline.com/ziua_naional_a_gastronomiei_i_vinurilor_din_romania#sign

(2) Un manifest pentru gastronomie și vin, o pledoarie pentru absorbția explicită. în politicile culturale ale României, a acestei expresii de sine a națiunii române.