Despre practicile comercial neloiale s-a scris. Ele sunt indicate in engleză prin unfair trading practices. Sau UTP. Legislația recentă privind vânzarea în anumite condiții de produse aprovizionate local, este o încercare de rezolvare a practicilor comerciale neloiale.

Prin UTP se înțelege, în dezbaterea europeană, diferența de putere de negociere între marile rețele comerciale și furnizori, de regulă cei mici. S-a considerat până de curând, că, atât timp cât nu există procese în instanță pe acest subiect, totul ar ține de domeniul privat și înțelegerile dintre părți.

Totuși, abordarea europeană, care poate fi cuplată cu intervențiile în lanțul alimentar privind risipa, merge și mai departe. Analiza propune (link AICI)

  • adoptarea de noi norme la nivelul UE pentru a acoperi anumite practici comerciale neloiale, precum și de a implementa sisteme eficace de asigurare a aplicării legislației în statele membre, cum ar fi utilizarea unui arbitru în cadrul lanțului alimentar
  • ar trebui introdusă o legislație-cadru la nivelul UE privind practicile comerciale neloiale
    ar trebuie să se sprijine introducerea unor sisteme eficace de asigurare a respectării normelor în statele membre, care să prevadă, de exemplu, utilizarea unui arbitru în cadrul lanțului alimentar.
  • recomandări privind contractele în scris obligatorii, care ar fi și în beneficiul agricultorilor

Mult mai multe la DG AGRI. Începe un drum lung, pentru că este vorba de intervenționism. Dar depinde cum își joacă cartea și unii și alții. Mici fermieri, lanțuri de retail. Aici comunicat de presă.

hogan-short-food-chain